S2_Ep.1 - Navigatorul de pacienți– meseria esențială, dar mai puțin cunoscută în România cu Victoria Asanache

Victoria Asanache
Femeia ajunge târziu, nu știe ce să facă și practic n-are o șansă de supraviețuire reală. Ai 40 de ani. Ți-ai făcut mamografie? Știi ce e mamografia? Întreabă-mă. Pacientul să obțină informații corecte despre ce i se întâmplă. Să știe diagnosticul lui. Să faci o explicație pe înțelesul lui. Să-i găsești un traseu. Navigatorul se asigură că pacientul a înțeles unde este beneficiul și cum arată viața lui ulterioară. Nu există navigator fără medic.

Dr Gheorghe Peltecu
În România încă, instituția nu reprezintă credibilitatea sistemului și sunt situații în care medicul este mai credibil decât instituția. Bună ziua! Vă invit astăzi să participați la un nou episod al podcastului nostru "Stimă, nu stigmă" în care o avem ca invitată pe doamna Victoria Asanache. Doamna Victoria Asanache este un cunoscut navigator de pacienți, care are o vechime în domeniul sănătății de peste 20 de ani, care este un navigator de pacienți format într-o instituție de profil recunoscută mondial, Institutul Freeman din Statele Unite. Absolventă în 2008, dânsa a consiliat peste 12.000 de pacienți și aproape 15.000 de aparținători și este în prezent lector la Amazonia Navigators pentru cursanții care doresc să devină navigator de pacienți. A început activitatea sa în anul 2009, ca și coordonator de proiect de navigație pentru pacienți, proiect care s-a desfășurat în cadrul Institutului Oncologic București. Este o mare plăcere și o onoare să o avem astăzi ca invitată pe doamna Victoria Asanache. Bine ați venit, doamna Asanache! Și mulțumesc pentru acceptarea invitației.

Victoria Asanache
Mulțumesc foarte mult pentru invitație, mai ales că ne cunoaștem de foarte mulți ani, domnule profesor și, în consecință, știm așa că activitatea noastră de ambele părți e extrem de importantă pentru pacientul care mai ales ajunge pacient oncologic.

Dr Gheorghe Peltecu
Și că făceam pe vremuri navigație de pacienți fără să știm.

Victoria Asanache
Exact, că ne numim navigator.

Dr Gheorghe Peltecu
Asta este foarte plăcut, pentru că, în fapt, în fapt, am împărțit valori culturale comune și continuăm să împărțim. Aș vrea să vă adresez câteva întrebări în care să exprimați experiența dumneavoastră, o experiență pertinentă despre navigatorul de pacienți. Prima întrebare: ce este navigatorul de pacienți? Când și unde a apărut prima dată? Cine poate face această meserie? Dacă în România există o bază legală a acestei meserii și care este diferența dintre România și alte țări care folosesc acest sistem de navigație?

Victoria Asanache
Da, este o meserie mai nouă în România. A apărut undeva acum 35-40 de ani, în Statele Unite. A fost o necesitate. Profesorul Harold Freeman, profesor medic de culoare, a gândit că ar fi extraordinar de important să găsească o soluție ca să scadă rata de mortalitate în rândul populației de culoare la femeile cu cancer de sân. Și a ajuns la concluzia că faptul că în principal nu doare cancerul de sân, femeia ajunge târziu, nu știe ce să facă și practic n-are o șansă de supraviețuire reală. Undeva în jur de 25 de ani a tot dezvoltat acest proiect și în 2007 a apărut Institutul de Navigație Harold Freeman. Dacă inițial a fost gândit pentru zona oncologică și navigatorul s-a numit navigator de pacienți oncologici, ulterior s-a ajuns la concluzia că orice persoană care are o nevoie medicală, este într-un impas privind sănătatea lui, ar avea nevoie de o îndrumare. Și în momentul acesta institutul se numește Harold Freeman pentru pacienți, deci navigator de pacienți. În 2008 am terminat acest institut de navigație și am ajuns, exact cum am spus, la concluzia că de fapt și eu eram navigator de pacienți, dar habar n-aveam că mă numesc așa, pentru că făceam din 2002 întâlniri cu pacientele cu cancer de sân.

Victoria Asanache
Găseam o formă în care să putem să le ajutăm. Deci eram un navigator, învățam în cadrul Institutului Oncologic ce anume aș putea să fac ca pacienta să aibă o rată de supraviețuire mai mare și să-și înțeleagă diagnosticul. Așa că în 2017 am depus actele și în 2018 a apărut deja în Monitor meseria de navigator de pacienți, în zona Codul Ocupațiilor din România. După care au urmat vreun an și jumătate în care am reușit să fac un standard ocupațional. N-a fost simplu, pentru că oamenii nu înțelegeau, spuneau eu, o meserie nouă, nu înțelegem ce presupune ea. Și după ce am făcut și acest standard ocupațional, a apărut și Școala Amazonia Navigators, unde până în prezent sunt în jur de 250-260 de persoane care au obținut o diplomă, au susținut examen, au făcut cursuri și au obținut o diplomă recunoscută de Ministerul Muncii ca navigator de pacienți. Acum, fiindcă m-ați întrebat ce face de fapt navigatorul sau cine poate fi navigator de pacienți conform normelor Statelor Unite și persoane care n-au terminat facultatea sau studii medicale, pot să fie navigator de pacienți.

Victoria Asanache
E o diferență mare între sistemul Statelor Unite și sistemul pe care ne gândim noi să-l implementăm în România, în sensul că acolo, practic, sistemul de navigație îl regăsești în absolut toate spitalele sau clinicile. Este proiect finanțat de la Guvernul Statelor Unite, sunt ONG-uri care fac contracte de sponsorizare de milioane de dolari, deci nu discutăm de "am strâns ceva și dau sistemului". Nu, este un sistem foarte bine aspectat și cuprinde în general un număr mare de persoane în sistem, plecând de la, poate o persoană care în fața unei clinici, o persoană tânără 18 ani, primește niște bani ca să plimbe cu o pancartă pe care scrie "Ai 40 de ani, ți-ai făcut mamografie, știe ce este mamografia?
Întreabă-mă!" Și e capătul sistemului de navigație. Intră înăuntru, altcineva îl preia, explică, face programare la mamografie, vine tehnicianul, vine medicul explică, deci un sistem întreg. Sigur că în România, fiind la început, au fost niște probleme. Cum creezi sistemul? Sistemul probabil că ar funcționa cel mai bine undeva în spitalele de stat, unde vezi foarte multe persoane derutate, unde oamenii primesc diagnostic oncologic, li se spune uneori cu brutalitate ai cancer, ce te aștepți?

Victoria Asanache
Și oamenii care sunt în general oameni mai simpli, pleacă înapoi în provincie și zic "Cât mi-o da Dumnezeu, atâta să fie. Nu mă mai duc la spital, n-am ce să fac pentru că am cancer". Percepția aceasta, legată de faptul că cineva îmi dă un diagnostic dur, înseamnă practic o condamnare. Dacă mai vine cineva și spune pacientul are metastaze, dintr-odată se gândește pacientul că o să moară repede și n-are nicio șansă, și renunță. Și atunci, interesul cel mai mare pe care l-am avut în zona României a fost pacientul să obțină informații corecte despre ce i se întâmplă, să știe diagnosticul lui, să faci o explicație pe înțelesul lui, să-i găsești un traseu și în tot traseul acesta să folosești și să existe medici care au înțeles sistemul de navigație și care vor prelua pacientul, ca să ce? Să obținem o stadializare rapidă, să obținem poate o intervenție chirurgicală rapidă, să avem poate un second opinion, pentru că ați văzut că avem o problemă cu second opinion. Sunt foarte multe persoane din sistemul medical care nu doresc ca pacientul respectiv să aibe un second opinion, sau se supără că se întâmplă acest lucru sau nu mai vrea să îl primească pe pacient, ceea ce e o mare frustrare pentru oameni.

Victoria Asanache
Fiindcă m-ați întrebat cine poate să fie navigator de pacienți, deci poate să fie și o persoană care nu a terminat studii medicale. Dar, atenție! Dacă cineva își imaginează că după ce face cursurile unei școli de navigație, adică un curs de 180 de ore online, cu pregătire pe zona de oncologie, de psihologie, de ghiduri și devine navigator de pacienți, este o greșeală. Îți trebuie practică. Navigatorul de pacienți nu există fără medic. Ca să fi navigator de pacienți trebuie să fii practic într-o relație continuă și să fi o interfață între un medic care dă diagnosticul, care practic face stadializarea, și pacient care trebuie să-l înțeleagă. Și atunci, necesită această meserie o practică pe care o faci. Că o faci în spital, că o faci în clinică privată e mai puțin important, ci contactul direct cu medicul. Eu practic am învățat meserie de la o serie de medici și am pus în practică ulterior, dar ani de zile m-am supervizat direct și acum, după 20 și ceva de ani, sunt în poziția în care nu-mi permit, că eu nu mă substitui medicului.

Victoria Asanache
Nu mă apuc să îi spun pacientului că face chimioterapie, dar din stadializarea pe care știu să o interpretez, știu că el nu va începe cu intervenție chirurgicală, ci va face chimioterapie. Deci, care e interesul meu? Să-i explic pacientului și să-l mobilizez. De fapt, navigatorul nu-l obligă pe pacient să facă nici intervenție chirurgicală, nici chimioterapie, nici radioterapie, dar se asigură că pacientul a înțeles unde este beneficiul și cum arată viața lui ulterioară. În consecință, mă asigur că a înțeles și îl fac să-și asume, pentru că, vedeți, știți foarte bine, degeaba medicul încearcă și găsește niște situații extraordinare să le facă pentru pacient, ca să îi fie, să îi crească rata de supraviețuire, să fie foarte bine operat și așa mai departe, dacă pacientul nu luptă pentru viața lui. Deci este o muncă de echipă. Nu există navigator fără medic, ceea ce a creat o oarecare confuzie. Faptul că sunt și oameni care au făcut curs de navigație și spun: eu sunt navigator de pacienți. Trebuie să venim totuși cu o limitare și să spunem navigatorul de pacienți este cel care a învățat de la medic toate aceste lucruri de parte medicală, le-a transpus într-un limbaj ușor pentru pacient, pentru că te uiți și începi să cunoști oamenii și îți dai seama care este cota de suportabilitate a omului,

Victoria Asanache
când îi spui că practic are un cancer. Nu este o chestie foarte simplă. Nu-i spunem că are gastrită, trebuie să-l informăm că are un cancer. Modul în care îl informăm e important. Au fost situații în care pacientul a fugit. Nu s-a mai întors niciodată. Din păcate, oamenii nu înțeleg că a merge acasă și a aștepta nu înseamnă că mă duc acasă, mă așez și o să mor. Nu! Mă duc acasă și boala evoluează și mă voi întoarce în sistem. De cele mai multe ori, când am dureri foarte mari, a fost la un moment dat, a fost o întrebare undeva la o conferință și a spus: Cum gestionați cea mai mare teamă a pacientului oncologic? Teama de moarte? Cea mai mare teamă a pacientului oncologic nu este de moarte. Când cineva a venit și a spus că are cancer, primul lucru se gândește timpul s-a comprimat, am cancer și o să mor. Nu, cea mai mare teamă este de durere și de impactul pe care îl creează, inclusiv în familia respectivă, pentru că discutăm de oncologie și discutăm practic, de un traseu și o amprentare foarte clară a întregii familii.

Victoria Asanache
Toată lumea suferă. De cele mai multe ori, problema acută este aparținătorul. Pacientul a înțeles, poate s-a gândit: ok, asta este, asta e. Ce face aparținătorul? Pacientul poate moare, dar aparținătorul spune: dar dacă aș fi putut să fac altceva? Dar dacă aș fi avut bani și m-aș fi dus în străinătate? Dar dacă sistemul din România nu e atât de bun și ar fi fost mai bine să mă duc în altă parte, ar fi trăit mai mult, s-ar fi întâmplat ceva? Și atunci este o muncă de echipă în care ai medic, ai pacient, ai aparținător și ai navigator, care este de fapt liantul.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc foarte mult. Este fascinant modul în care ați răspuns. Aș vrea să vă pun două întrebări în cadrul acestei întrebări. Unu la mână: ați spus că ați format după 180 de ore de cursuri, navigatori de pacienți. Există în curricula dumneavoastră și o urmărire a activității acestora, adică o asigurare a calității? Aceasta e prima întrebare.

Victoria Asanache
Da. În momentul acesta avem o problemă care există în România, și anume nu a fost introdusă la plată meseria. Ce înseamnă asta? Înseamnă că orice centrul privat poate să își înscrie cursanți. Ei își obțin diploma și îi folosesc în centrul respectiv. Nu trăim neapărat pe oncologie, poate pe orice altceva, pe gastroenterologie, pe cardiologie, oftalmologie, orice. Da? Însă, ca să existe în logistica spitalului de stat, să poată să fie plătiți, să se organizeze cursuri de navigație mai este nevoie de obținere, s-au depus actele, demult s-au depus și se tot încearcă introducerea la plată. În momentul acela spitalele pot să angajeze navigatori. Pe de altă parte, există, bineînțeles, o listă foarte clară cu ce ar putea să facă navigatorul. De-asta v-am spus că au început să apară oarecare confuzii. Un om care și-a luat o diplomă face navigație de pacienți. OK, dar ce știe el să facă? Păi face programare la CT. Sau face programare la RMN. Poate că este o părticică din navigație.

Victoria Asanache
Navigația ar trebui să fie și explicația pacientului. Ca să fac explicație, îmi trebuie mai mult.

Dr Gheorghe Peltecu
Deci asigurarea calității o faceți, sau urmează să fie?

Victoria Asanache
Noi nu facem în momentul acesta, dar am pus bazele. Deci, noi, cei care coordonează Asociația de Prevenție și Luptă împotriva Cancerului Amazonia și cei care au Amazonia Navigators au creat acum și un fel de colegiu al navigatorilor, pentru că este normal să existe clar o bază de date cu toți navigatorii la care noi să venim și să spunem ok, hai să vedem activitatea dumneavoastră.

Dr Gheorghe Peltecu
Le dați acreditare să continue, sau nu?

Victoria Asanache
Putem să avem și niște cursuri în care sunt.. Întotdeauna celor care au venit le-am spus: Nu trebuie să faceți oncologie. Eu predau bucata asta de oncologie pentru că aici m-am dus eu. Spre oncologie.
Puteți să alegeți orice variantă, dar diploma aceasta pe care o obțineți trebuie să fie însoțită de un număr de ani de practică în preajma medicului respectiv. Pentru că, la un moment dat, și medicul respectiv dă o garanție pentru navigator.

Dr Gheorghe Peltecu
Și a doua mică întrebare, tot în cadrul primei ați spus că îl informați pe pacient, pe pacientă să meargă mai departe către un medic sau către o instituție medicală. În Occident, în lumea cu medicină bine pusă la punct, instituția este credibilitatea sistemului. În România încă instituția nu reprezintă credibilitatea sistemului și sunt situații în care medicul este mai credibil decât instituția. Aș vrea să îmi spuneți cum faceți această recomandare, pentru că dacă trimiteți la un anumit medic, ați putea fi acuzată de părtinire trimițând la o instituție. Fie sunteți acuzată de părtinire, fie trimiteți pacientul într- o instituție al cărui al cărui protocol nu-l știți. Dacă se cuplează cu viziunea dumneavoastră.

Victoria Asanache
Este tot în neant. Adică nu fac decât să-i dau o nouă provocare, fără să-l ajut.

Dr Gheorghe Peltecu
Fără să-i dați o busolă.

Victoria Asanache
Exact. Și în contextul acesta, bineînțeles că am încercat să creez un sistem. În sistemul respectiv am o serie de medici care la rândul meu am avut niște pretenții, ca să zic așa. Am vrut, de exemplu, în zona Chirurgie să existe medici care au competență oncologică, pentru că ați văzut foarte bine, domnule profesor, că ne trezim că pacienta ajunge, face o intervenție chirurgicală și până la urmă constatăm că a primit un diagnostic că e un cancer sau s-a știut dinainte dar operația e incompletă și dintr-o dată stadializarea nu o am. Dacă n-am scoase lanțuri ganglionare, n-am nici stadializare.
Medicul oncolog zice să facă chimioterapie, că stadializarea e incompletă sau tot soiul de lucruri din acestea. Și ca să pot să dau o îndrumare corectă, evident, nu pot fi niciun fel de parteneriere cu nimeni, ca să nu fiu acuzată că am vrut acolo sau acolo, am dezvoltat un sistem, în primul rând în zona spitalelor de stat în care mi-am găsit medici care, în timp, fără să spunem că au fost verificați, dar s-a văzut piesa operatorie, s-a văzut cum s-a făcut intervenția chirurgicală și ai putut să îți faci o impresie despre medicul respectiv, despre aparatură, despre tot ce înseamnă performanță, pentru că știu că sunt foarte multe discuții vis-a-vis de oameni, că au o asigurare și zice: M-am dus și mi-am făcut.

Victoria Asanache
Nu v-ați pus problema că ar trebui să fie și o chestie de performanță? Nu, sincer m-am dus că acolo îmi dădea gratuitate. Sunt, de exemplu, situații în cazul pacientelor care au fost operate și care și-ar dori ca absolut toate investigațiile ulterioare să le facă în baza Monitor II, deci să fie gratuite. Dar sunt anumite lucruri la care nu vreau neapărat gratuitatea, ci vreau performanță și în contextul acesta, în absolut toate tipurile de cancer și mai ales în zona genitală sau genitomamară mi-am făcut diverse echipe în care și în sistemul de stat, și în privat, dacă am mers... Uitați eu, de exemplu, dau consultanță la clinicile private. Sunt undeva la patru, cinci clinici private. Nu pot fi acuzată că sunt părtinitoare, pentru că toți pacienții care vin la mine la consultație, la consult sau la consultanță, cum vreți să-i spuneți, că dacă asociem consultul cu un act medical, cu medicul, probabil că îi dau consultanță, nu îi dau, nu fac un act medical, nu plătesc.

Victoria Asanache
Deci sunt clinici private și toți pacienții vin în gratuitate. Că vin o dată, că vin de două, că vin de zece ori, că și înscriu un aparținător să vină la această consultanță, nu plătesc. Este înțelegerea mea cu firma respectivă care, chiar dacă are un contract cu mine ca și PFA, a admis că pacientul poate să vină de nenumărate ori să nu plătească.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc. O altă întrebare: poate influența navigatorul de pacienți creșterea numărului de persoane prezente sau participante la screening sau a celor care încep să își facă investigații pentru depistarea unor afecțiuni sau pentru evaluarea stării de sănătate?

Victoria Asanache
Toate studiile din Statele Unite sau din țările care folosesc sistem de navigație. Belgia, Spania, Italia au arătat că navigatorii pot să influențeze și pot să crească. De ce? Pentru că e vorba de explicația logică a lucrurilor pe care oamenii nu le au. Ce am constatat în ultimul timp? Am constatat paciente care, după ce au traversat, că au făcut chimioterapie, că au făcut operație, că au făcut radioterapie, au dorit să își aducă fiicele. Aș vrea să o aduc și pe fiica mea o dată, să vină să explicați dumneavoastră, pentru că în familia a apărut această teamă și frică. Dar dacă face și fiica mea, veți vedea foarte multe paciente care pun problema așa: Dar fiica mea, oare o să pățească? O să treacă prin acest lucru? Și atunci informația primară vă amintiți acum 22-23 de ani, când ne-am cunoscut, că apărea o problemă, o întâlneam și nu știam exact cum să o gestionăm. Faptul că venea un medic de familie și spunea: fata are 20 de ani, să i se facă mamografie. Și noi spuneam: cum să facem mamografie? Că nu are indicație, că nu e dens, că... tot timpul ne izbeam de niște probleme.

Victoria Asanache
Și atunci am constatat că tineretul acum e mult mai deschis decât eram la ora respectivă vis-a-vis de prevenție, că se duc și își fac consult genital, își fac ecografie transvaginală, că își fac test Babeș Papanicolau, că își fac tipaje HPV, adică tot soiul de lucruri pe care au înțeles că e bine să le facă ca prevenție. De ce? Pentru că oamenii trebuie să înțeleagă că, de fapt, rata de supraviețuire este legată de gradul stadializării. Dacă este un cancer de început în zona de început, pacienta poate să trăiască fără niciun fel de problemă, să dispară ideea aceasta de cancer, dar încă la persoanele care trec așa de 50 de ani apare o oarecare reticență. Reticența apare, de ce? Ori s-au confruntat cu o situație neplăcută... De exemplu, sunt multe femei care vin cu cancer de col uterin și îți dai seama că n-au mai fost în 10-15 ani. Știm foarte bine, evoluția celulară în cancerul de col uterin necesită niște ani. Nu e o chestie care apare peste noapte, dar femeia spune: N-am fost, n-am mai fost de 15 ani.

Victoria Asanache
Dar de ce nu ați mai avut o experiență extraordinar de nereușită. Care a fost experiența dumneavoastră? Și ați văzut că sunt supraponderală? Și eram și atunci. Așa. Și m-am dus la consult și primul lucru, doctorița m-a insultat și mi-a zis că m-am îngrășat și m-am făcut cât nu știu ce, că o să se rupă masa sub mine. M-am simțit atât de prost încât nici n-am mai auzit ce a zis p-ormă. Eram fericită că m-am dat jos și m-am jurat că nu mă mai duc la consult. Adică este totuși o chestie care ar trebui înțeleasă, că e foarte simplu să îi judecăm pe ceilalți. Numai că fiecare are motivele lui și de ce nu s-a dus și de ce s-a dus și ce anume îi poate să îi motiveze să facă. Ce mai văd? Mai văd o chestie interesantă: faptul că femeile se motivează să facă ceva pentru ele, pentru că, mai ales după 55 de ani, pentru că grija lor este: am nepoți de crescut. Trebuie să o ajut pe fiică-mea că are un job greu și e de dimineață și până seara.

Victoria Asanache
Trebuie să-i duc la școală, trebuie să le fac, trebuie să-i iau de la grădiniță. Și atunci zic trebuie să fac ceva, învață-mă ce să fac ca să pot să ies din încurcătura asta și să fiu sănătoasă, pentru că am nevoie.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc și pentru acest răspuns. Cred că am ghicit bine din comentariul dvs. o idee. Că de fapt, dumneavoastră, ca navigator de pacienți, vă adresați nu numai pacientelor, adică femeilor deja diagnosticate sau bolnave, ci și femeilor care nu sunt bolnave și care, din punct de vedere medical s- ar numi cliente, pentru că cele care nu sunt bolnave primesc un serviciu medical sau o consiliere, de fapt, fără să fie bolnave, acestea sunt cliente. E corect?

Victoria Asanache
Este corect. Da, vin de foarte multe ori femei care au făcut o ecografie, o mamografie sau un consult genital și ar vrea să știe dacă au înțeles bine ce scrie acolo. Vedeți, faptul că eu îi las pe oameni să vină la această consiliere sau să trimită pe WhatsApp rezultatele, să mă întrebe, să mă sune, nu mă simt deranjată că mă sună sâmbăta sau duminica pentru că vor să afle o informație. De multe ori sunt mirată că cele care au fost paciente trimit peste 5 ani, 6 ani trimit rezultatul la computer tomograf, un computer tomograf, în rezultat scrie foarte clar n-au fost depistate determinări secundare, deci e simplu să citească, au nevoie de o reconfirmare. Faptul că le spui: bravo, mă bucur, ești foarte bine! Mulțumesc! E extraordinar. Adică primesc și cliente care primesc informații ce ar trebui să facă ulterior.

Dr Gheorghe Peltecu
Credeți că navigatorul de pacienți trebuie să facă parte din comisia interdisciplinară?

Victoria Asanache
Este extraordinar de important ca navigatorul să facă parte din tumor board. De cele mai multe ori, navigatorul este cel care aduce cazuri pentru tumor board, pentru că fiind într-un contact cu pacienții, sigur că vede nevoia fiecăruia și ai vrea să-i dai și o rezoluție a tumor board-ului în care să știe exact ce are de făcut.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc și pentru acest răspuns. Cum vedeți implementarea acestui proiect de sistem de navigație la nivelul mai multor spitale în România sau a mai multor clinici private?

Victoria Asanache
În primul și în primul rând, am găsit niște fonduri într-un ONG și am plătit practic acest training, acest curs, pentru în jur de 15 persoane pe care le-am ales din Institutul Oncologic București. Dar am ales și de la Timișoara, din Spitalul Județean, dar am ales și de la un Oncohelp. Am încercat să creez niște puncte de lucru, alegând oameni care mi s-au părut potriviți să devină navigatori și, în general, ei sunt asistente medicale cu studii superioare, care sunt în zona de oncologie sau în zona de senologice și care se vor adapta mai repede să poată să devină navigatori. Acum, ca să implementăm, trebuie practic introdusă la plată meseria, iar spitalele să creeze aceste rețele de navigatori de pacienți. Nu va fi ușor. Percepția de multe ori a medicilor nu este cea mai bună sau pozitivă, dar sunt convinsă că o să reușim. Adică e important să și începem de undeva, pentru că am spus întotdeauna: și eu, care nu sunt medic, am învățat și am ajuns aici. Dacă am putut, înseamnă că pot și alții.

Victoria Asanache
Nu sunt singură.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc. Și ultima întrebare: Cine direcționează pacienții către navigator? Și importanța prezenței navigatorului în comisia interdisciplinară.

Victoria Asanache
Este extrem de important răspunsul acestei întrebări, și anume acum, în momentul acesta, către mine vin pacienți de la medici, medici care văd că pacientul opune rezistență și ar vrea cineva să îi explice în plus, ca să-l convingă să facă ceva pentru el. De la medicii de familie, e o noutate. De vreo doi-trei ani vin de la medicii de familie, veneau foarte rar. Pacienții care au fost mulțumiți de acest serviciu. Ei sunt cei care direcționează în mod curent și au aflat și de la televizor, au aflat și din presă sau efectiv au aflat undeva într-o zonă... Mergeam la Alexandria și dădeam acolo consultanță și oamenii se anunțau unii pe alții: Du-te, că te duci cu toate hârtiile care ai și îți explică. Oameni care nu au avut această explicație și erau într-o nevoie. Ăsta este un lucru foarte important, că lumea a început să se mobilizeze și să creadă în zona aceasta de navigație, care e super importantă.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc foarte mult. A fost o plăcere să vă avem invitată.

Victoria Asanache
Mulțumesc și eu!