Cancerul de sân apare atunci când există o mutație genetică la nivelul celulelor mamare. Acestea se multiplică și ajung să formeze tumori. Cancerul de sân poate să afecteze și bărbații, însă este mult mai frecvent în rândul femeilor, în special a celor trecute de vârsta de 50 de ani.
Table of Content
- Ce este cancerul de sân: tipuri și evoluție
- Care sunt simptomele cancerului de sân
- Cauzele apariției cancerului mamar și factori de risc
- Cum este diagnosticat cancerul de sân
- Cum este tratat cancerul de sân
- Tumorectomie
- Mastectomie
- Biopsie ganglionară
- Mastectomie profilactică contralaterală
- Chimioterapia
- Terapia hormonală
- Terapia țintită
- Imunoterapia
- Efecte secundare și suport paliativ
Ce este cancerul de sân: tipuri și evoluție
Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer întâlnită la femei. Se estimează că în anul 2020 au fost înregistrate peste 2,26 milioane de cazuri noi în întreaga lume, conform unui studiu efectuat de către World Cancer Research Fund International.
Majoritatea cazurilor de cancer mamar sunt invazive, ceea ce înseamnă că tumora se poate răspândi și în alte părți ale corpului. Tumorile apar în prima fază în canalele sau lobulii de la nivelul sânului. Lobulii sunt glandele care produc lapte (glande mamare), în timp ce canalele sunt cele care transportă laptele către mamelon. Tumorile se pot răspândi în afara sânului prin intermediul vaselor de sânge și a vaselor limfatice. Odată ce cancerul a ajuns și în alte părți ale corpului, putem vorbi de metastaze.
Există mai multe tipuri de cancer mamar. Acestea sunt clasificate în funcție de zona sânului în care celulele au început să se multiplice incontrolabil. De asemenea, cancerul la sân este clasificat în cancer invaziv și cancer neinvaziv (in situ). Tipul de cancer neinvaziv nu se extinde care alte zone corpului, în timp ce cancerul invaziv se poate răspândi și afecta alte părți ale corpului.
Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt următoarele:
| Cancerul de sân ductal invaziv | Cancerul de sân lobular invaziv | Carcinom ductal sau lobular în situ |
| Acest cancer apare în canalele glandei mamare și se extinde către țesuturile învecinate | Acest cancer apare în glandele mamare și se poate extinde către țesuturile învecinate | Acest cancer apare în canale, însă nu se extinde către alte zone |
În ceea ce privește evoluția cancerului la sân, aceasta variază de la 0 la stadiul IV. Stadiul incipient sau 0 înseamnă că tumora este localizată la nivelul sânului, fiind neinvazivă (in situ). În stadiul I, celulele canceroase s-au extins către țesuturile învecinate. În stadiul II, celulele canceroase au început să formeze tumori. În acest stadiu, tumorile pot să aibă dimensiuni între doi sau cinci centimetri.
Stadiul III sau stadiul avansat local înseamnă că este prezent cancerul în țesuturile învecinate sau în ganglionii limfatici. Stadiul metastatic sau IV înseamnă că tumora a avansat către alte părți ale corpului, precum ficat, plămâni, oase sau creier. În acest stadiu cancerul nu poate fi vindecat, însă poate fi tratat medical, dar nu și chirurgical.
Identificarea subtipului și a stadiului în care se află cancerul se face și în baza markerilor tumorali. Este vorba de receptori pentru estrogen, progesteron și HER2, precum și alți factori de proliferare.
Există și alte tipuri de cancer mamar mult mai rar întâlnite, precum cel triplu negativ, inflamator sau boala Paget.
Care sunt simptomele cancerului de sân
Cancerul de sân este un tip de cancer care apare în ţesuturile sânului – de obicei la nivelul ductelor (tubulii care transportă laptele către mamelon sau lobulilor (glandele care produc laptele). Afectează şi femeile şi bărbaţii, însă cazurile de cancer de sân sunt rare la aceştia din urmă. Cancerul mamar este cea mai frecventă localizare tumorală la femei în ţara noastră, cu o frecvenţă în continuă creştere.
Cancerul de sân poate avea o serie de simptome, dar primul simptom vizibil este de obicei un nodul sau o zonă de țesut mamar îngroșat. Majoritatea nodulilor la sân nu sunt cancer, dar este întotdeauna cel mai bine să fie verificati de către medicul dumneavoastră. De asemenea, ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră dacă observați oricare dintre următoarele:
-
Un nodul în sân – caracteristici: consistenţă dură; indoloră în 85-90% din cazuri; neregulată; posibil fixată la tegumente sau la peretele toracic; deformarea tegumentelor; retracţie mamelonară; scurgere mamelonară sanguinolentă)
-
Modificări ale formei, mărimii sau conturului sânului;
-
Apariţia unor gropiţe la nivelul pielii sânului sau îngroşarea ţesutului sânului
-
O erupţie pe mamelon
-
Modificarea culorii sânului sau a mameloanelor, pielea poate căpăta aspect roșiatic sau violet, ori mamelonul și areola pot fi inflamate - sau cu cruste;
-
Retragerea mamelonului
-
Durere la nivelul sânilor sau mameloanelor;
-
Scurgeri de la nivelul mameloanelor, cu apariția unui lichid clar sau cu sânge.
Trebuie să mergeţi la medicul dumneavoastră în cazul în care aveţi oricare dintre aceste simptome. Este important însă să ţineţi cont că aceste simptome nu sunt neapărat specifice unui cancer, ci se pot datora şi altor probleme medicale.
Anumite simptome pot indica existenţa metastazelor – de exemplu, un nodul sau o umflare în regiunea axilei (subraţul), a sternului sau a claviculei poate fi un simptom al metastazelor ganglionare. Durerea prezentă la nivelul osului sau predispoziţia la fracturi poate indica prezenţa metastazelor osoase, în timp ce metastazele pulmonare provoacă simptome specifice prezenței infecţiilor pulmonare, tuse persistentă şi senzaţia de lipsă de aer.
Este important să nu vă impacientaţi la apariţia unor astfel de simptome deoarece nu sunt echivalente neapărat cu prezenţa metastazelor; cu toate acestea, trebuie să discutaţi cu medicul despre orice îngrijorări aveţi.
Cauzele apariției cancerului mamar și factori de risc
Cancerul de sân apare atunci când celulele de la nivelul sânului încep să se multiplice incontrolabil, însă nu este cunoscut motivul care declanșează această schimbare.
Conform studiilor, există o predispoziție genetică pentru apariția cancerului mamar. Acest lucru înseamnă că mutațiile genelor care produc cancerul de sân sunt transmise în familie. Cele mai cunoscute astfel de mutații genetice sunt BRCA 1 (cancer mamar gena 1) și BRCA2 (cancer mamar gena 2). Ambele cresc riscul de apariție a cancerului de sân, precum și a cancerului ovarian.
Din acest motiv este recomandat ca persoanele care au în familie cazuri de cancer mamar să își facă analizele și controalele necesare în mod regulat. Acestea pot infirma posibilitatea unui cancer de sân sau pot depista din timp cancerul.
Există, în același timp, anumiți factori de risc care cresc șansele apariției cancerului de sân:
-
Sexul feminin - riscul de cancer mamar este scăzut în rândul bărbaților;
-
Vârsta - riscul de cancer mamar este mai mare pentru femeile cu vârsta peste 50 de ani;
-
Factorii ereditari - riscul este crescut dacă părinții, frații sau alți membri ai familiei au dezvoltat cancer de sân;
-
Factorii genetici;
-
Fumatul și consumul excesiv de alcool;
-
Obezitatea;
-
Diferite afecțiuni ale sânului - dacă a fost depistat carcinom lobular în situ în urma unei biopsii sau o hiperplazie atipică a sânului;
-
Expunerea la radiații - în special la nivelul pieptului (mai ales în adolescență, la femeile care au făcut radioterapie pentru boala Hodgkin), gâtului sau capului;
-
Terapiile hormonale în postmenopauză - medicamentele care combină estrogenul și progesteronul pentru a trata simptomele menopauzei cresc riscul de cancer (riscul scade odată cu încetarea terapiei);
-
Începerea menstruației mai devreme de vârsta de 12 ani;
-
Începerea menopauzei la o vârstă târzie.
Este important de menționat faptul că prezența unui factor de risc nu înseamnă neapărat că acea persoană va dezvolta cancer mamar. La fel cum persoane care nu au factori de risc pot dezvolta cancer la sân. Există numeroși factori care pot contribui la apariția cancerului de sân, inclusiv factori genetici, stil de viață și modificări hormonale.
Cancerul la sân nu poate fi prevenit. Tocmai de aceea este important să fie efectuate controale de rutină, dar și investigații suplimentare, mai ales dacă există cazuri de cancer mamar în familie.
Cum este diagnosticat cancerul de sân
Diagnosticarea cancerului de sân este efectuată cu ajutorul următoarelor investigații:
-
Examinare mamară: medicul va examina local, prin palpare, ambii sâni pentru a vedea dacă sunt prezenți noduli sau alte modificări ale sânului;
-
Ecografie mamară: aceasta ajută la identificarea nodulilor și la evaluarea lor, cu scopul de a determina dacă este vorba de o tumoră;
-
Mamografie: această investigație reprezintă o radiografie a sânului cu scopul de a detecta modificări ale structurii sânului;
-
RMN: acesta ajută la crearea unei imagini clare a țesutului mamar. Înainte de investigație este necesară injectarea intravenoasă a unei soluții speciale (substanță de contrast);
-
Biopsie: această procedură presupune extracția unei părți de țesut mamar din interiorul sânului, cu ajutorul unui ac specializat. Ulterior, mostra de țesut mamar este trimisă la laborator pentru a determina dacă sunt prezente celule canceroase. Biopsia mamara ajută la identificarea tipului de cancer de sân, stadiul în care se află și ce tratament este necesar în funcție de celulele canceroase prezente (subtipul de cancer).
Cum este tratat cancerul de sân
Înainte de stabilirea tratamentului pentru cancerul mamar sunt luate în considerare tipul de cancer, stadiul în care se află, dimensiunea tumorii, dar și dacă celulele canceroase sunt sensibile la hormoni.
Există numeroase opțiuni de tratament pentru cancerul de sân. De regulă, este efectuată o intervenție chirurgicală, însoțită de tratament adițional, precum chimioterapie, terapie hormonala sau terapie cu radiații.
Operația pentru cancer de sân este de mai multe tipuri:
Tumorectomie
În timpul acestei intervenții este îndepărtată tumora și o mică parte din țesutul sănătos din jurul tumorii. De regulă, tumorectomia este indicată în cazul tumorilor de mici dimensiuni. Dacă tumora este mare, este necesară chimioterapie înainte de operație pentru a o micșora.
Scopul chimioterapiei este de a face posibilă extirparea tumorii în deplină siguranță și păstrarea sânului.
Mastectomie
Mastectomia presupune îndepărtarea întregului țesut mamar, adică a întregului sân. Acest lucru înseamnă că sunt îndepărtați lobulii, canalele, țesutul gras și o parte din piele, precum și mamelonul și areola.
Există și noi metode chirurgicale prin care mamelonul sau o parte din piele pot fi salvate. Astfel, aspectul sânului poate fi îmbunătățit.
Biopsie ganglionară
Biopsia ganglionară presupune îndepărtarea unuia sau a mai multor ganglioni, cu scopul de a determina dacă există sau nu cancer. În cazul în care, în urma biopsiei, nu sunt găsite celule canceroase, nu este necesară îndepărtarea altor ganglioni. În caz contrar, este indicată îndepărtarea nodulilor de la nivel axilar - pentru a împiedica răspândirea cancerului. Biopsia unuia sau a doi ganglioni identificați înainte de operație, prin injectarea unei substanțe speciale, evita îndepărtarea tuturor ganglionilor din axilă. Este o operație delicată, cu posibile complicații și nu este întotdeauna necesară.
Mastectomie profilactică contralaterală
Această intervenție presupune îndepărtarea ambilor sâni. Mai exact, odată ce a fost îndepărtat țesutul mamar din sânul canceros, se poate face îndepărtarea țesutului mamar și din sânul sănătos.
Mastectomia profilactică contralaterală (sânul opus) are rol de prevenție. Unele femei optează pentru îndepărtarea ambilor sâni dacă există numeroși factori de risc. Totuși, trebuie menționat că sunt rare cazurile în care cancerul apare în celălalt sân, odată ce acesta a fost îndepărtat din sânul canceros.
Ca în cazul oricărei intervenții chirurgicale, există riscul apariției complicațiilor. Acestea pot include apariția durerii, a sângerărilor, a infecțiilor sau a inflamației brațului.
Tratamentele complementare pentru cancerul de sân sunt următoarele:
Chimioterapia
Chimioterapia este recomandată în cazul în care riscul de răspândire sau reapariție a cancerului mamar este ridicat. Dacă tumora este de dimensiuni mari, se face chimioterapie înainte de operația pentru cancer la sân. Scopul este de a micșora tumora și a face posibilă intervenția chirurgicală.
Chimioterapia se face și în cazul în care cancerul s-a răspândit deja spre alte părți ale corpului. Scopul este de a controla răspândirea celulelor canceroase și extinderea bolii și de a diminua simptomele.
În timpul ședințelor de chimioterapie sunt folosite medicamente, numite citostatice, care distrug celulele canceroase. Efectele secundare are acestor medicamente pot fi căderea părului, stări de greață, vărsături, oboseală, modificări neurologice. Sunt cazuri în care pacienții pot dezvolta infecții. Foarte rar pot să apară menopauza prematură sau infertilitate, precum și afecțiuni ale inimii sau plămânilor.
Terapia hormonală
Terapia hormonală pentru cancerul la sân este recomandată atunci când celulele canceroase au o sensibilitate crescută la hormoni, precum estrogenul și progesteronul.
La fel ca în cazul chimioterapiei, terapia hormonală ajută la micșorarea tumorilor și împiedică răspândirea cancerului. Terapia hormonală se face înainte sau după operația pentru cancer mamar.
Medicamentele folosite împiedică atașarea hormonilor de celulele canceroase, stopează producția de estrogen după menopauză sau stopează producția hormonilor la nivelul ovarelor. Efectele secundare ale terapiei hormonale pot fi apariția bufeurilor, transpirații nocturne sau uscăciune vaginală.
Terapia țintită
Acest tip de terapie se concentrează pe targetarea anomaliilor de la nivelul celulelor canceroase. De regulă, terapia țintită pentru cancerul la sân urmărește să distrugă proteina HER2. Această proteină ajută la dezvoltarea și supraviețuirea celulelor canceroase. Astfel, medicamentele administrate prin terapia tintita - distrug proteina HER2 și previn înmulțirea celulelor canceroase.
Aceste terapii țintite sunt recomandate după operația de cancer de sân cu scopul de a preveni reapariția cancerului. În cazul în care cancerul se află într-un stadiu avansat, terapia țintită încetinește creșterea tumorii. Conform studiilor, cancerul de sân HER2 pozitiv reprezintă aproximativ 20% din totalul cazurilor de cancer mamar.
Imunoterapia
Imunoterapia pentru cancer la sân are rolul de a ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului. Celulele canceroase produc o proteină care împiedică sistemul imunitar să identifice și să elimine cancerul. Imunoterapia reușește, astfel, să împiedice acest proces.
Acest tip de terapie este recomandat în cazul cancerului triplu negativ. Adică atunci când celulele canceroase nu au receptori pentru estrogen, progesteron sau HER2. Deși este destul de rar, cancerul triplu negativ este foarte agresiv și se răspândește mult mai repede decât alte tipuri de cancer.
Efecte secundare și suport paliativ
Efectele secundare care apar în urma terapiilor complementare pentru cancerul de sân pot include căderea părului, oboseală, stări de greață și vomă. Alte efecte secundare pot fi probleme gastrointestinale, precum constipație sau diaree, dar și tulburări de sensibilitate la nivelul mâinilor și picioarelor.
Organismul fiecărui pacient reacționează diferit în urma operației pentru cancer de sân și a terapiilor complementare. Suportul oferit pe durata tratamentului poate să ofere un anumit nivel de ușurare, mai ales atunci când pacienții se confruntă cu dureri și simptome care afectează traiul de zi cu zi.
Îngrijirea paliativă poate să ofere un astfel de suport suplimentar pentru pacienții care fac chimioterapie sau au avut o operație pentru cancer mamar.
Diagnosticarea cu cancer de sân poate fi un moment copleșitor pentru pacient. Tocmai de aceea este importantă informarea corectă, dar și încrederea oferită de medicul care urmează să trateze și să ofere suportul necesar pe toată durata tratamentului pentru cancer mamar.