S3ep1 - Viața după diagnostic. Cum ți se schimbă stilul de viață?
Alături de Conf. Dr. Oana Trifănescu

- Dr. Oana Trifănescu
Pacienta în general, se prezintă la medic fie prin descoperirea la auto palpare a unui nodul, fie dacă a urmat procedurile de screening. În momentul în care introducem un caz în tumor board. Scurtăm timpul de la diagnostic până la inițierea tratamentului. Datele arată că acest timp a fost scurtat de la 40 de zile până la undeva la 30 de zile. Ce putem să recomandăm pacientelor este să aibă o activitate fizică medie spre intensă, cel puțin 150 de minute pe săptămână, cu posibilitatea de a crește până la 300 de minute.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Bună ziua, Sunt profesorul doctor Gheorghe Peltecu și vă salut și vă invit să luați parte la podcast-ului nostru educațional intitulat Stima, nu stigmă. O emisiune educațională adresată tuturor femeilor din România care se confruntă cu cancere ginecologice sau cancer mamar. În acest sezon ne concentrăm pe cancerul mamar, iar tema episodului de astăzi va fi Viața după diagnostic. Ne propunem să discutăm despre ce înseamnă diagnosticul cancerului mamar incipient, ce implicații terapeutice are și de ce este esențială colaborarea dintre chirurg și oncologul medical în cadrul unei comisii oncologice. Am plăcerea să o am alături astăzi pe doamna conferențiar Oana Trif Pănescu, care îmi va servi ca potențial partener de discuție, un interlocutor de discuție în această temă deosebit de interesantă. Bună ziua și vă mulțumesc că ați acceptat.

- Dr. Oana Trifănescu
Bună ziua, domnule profesor! Bună ziua tuturor urmăritorilor dvs. Sunt onorată să mă aflu aici, alături de dumneavoastră și vreau să vă felicit pentru demersul de a aduce în spațiul virtual informații ale medicinii bazate pe dovezi, astfel încât cât mai multe persoane să poată să aibă acces la informații care să poată să le ajute să ia cea mai bună decizie în tratarea acestei neoplazii, care, din păcate, afectează foarte multe femei. Vă felicit pentru demersul dumneavoastră foarte mult.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Vă propun să începem deja și să vă știu opinia dumneavoastră despre factorii de risc ai cancerului mamar.

- Dr. Oana Trifănescu
Studiile epidemiologice arată că această boală, din păcate, are cauze multifactorială. Nu putem să identificăm o cauză directă, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cancerul de col uterin, între infecția HPV și cancerul de col uterin. Sunt, de fapt, o combinație de factori care duc la apariția și la creșterea riscului de dezvoltare a cancerului mamar. Există cauze pe care le putem preveni și există cauze insurmontabile cu care ne naștem și dintre cauzele pe care nu le putem schimba sunt sexul feminin, Avansarea în vârstă. Peste 75% din cancerele mamare apar la persoane peste 50 de ani, postmenopauză ale. Alți factori, Din păcate, undeva la 10% din cancerele mamare au o componentă genetică, ceea ce înseamnă moștenirea unei mutații germinale, cel mai frecvent BRCA1 sau BRCA doi care se asociază cu un risc crescut de a dezvolta cancer de ovar. Undeva peste 50% până la 85% din purtătoarele de mutații BRCA1 dezvoltă pe parcursul vieții cancer de sân și undeva între 15 și 50 la sută. Din păcate, dezvoltă cancer ovarian. De asemenea, alte gene mai puțin cunoscute, care se asociază cu un risc crescut de cancer de sân, cum ar fi p53, așa-numitul gardian al genomului, care este o genă supresoare tumorală și care se asociază cu un risc de 50 la sută.

Din păcate, pe parcursul vieții de a dezvolta cancer mamar, alte gene, de asemenea implicate, pot să ducă la o dublare a riscului de cancer de sân, cum ar fi cec alb 2, Rad 51. Dar conduita în aceste gene în prezența la o pacientă care prezintă o astfel de mutație, din păcate, nu este așa de bine standardizată și evidența despre ceea ce avem de făcut în cazul descoperirii unei mutații la nivelul acestor gene nu este atât de clară ca atunci când avem o mutație BRCA 1 și BRCA A2. De asemenea, un alt lucru care crește riscul de cancer de sân este ceea ce numim noi ca fiind hiper estrogen ism, adică o expunere mai mare la estrogeni. Acest lucru se poate datora fie unei menajere precoce mai devreme de doisprezece ani, fie unei menopauzei tardive. De asemenea, dacă avem o pacientă cu antecedente HER2 colaterale de cancer de sân sau cancer de ovar, mama, tata, frați, surori cu cancer de sân în familie sau cancer, alte cancere, acești pacienți au un risc mai mare de a dezvolta și o neoplazie.

Și toți acești pacienți, de fapt, trebuie să fie monitorizați foarte atent și să înțeleagă că au un risc mai mare decât populația generală de a dezvolta cancer de sân. De asemenea, leziunile benigne de tipul hiperplazie atipică sau carcinom in-situ cresc riscul de a dezvolta ulterior un alt cancer invaziv. Dar poate cel mai important sunt factorii pe care îi putem preveni și este foarte important să. Sfătuim femeile să nu aibă o activitate fizică cît mai intensă. Sedentarismul știm că este citata, crește incidența cancerului de sân. De asemenea. Aportul la acesta de estrogeni, fie prin terapia de substituție hormonală, fie prin utilizarea de contraceptive, a fost citat a crește incidența cancerului de sân. Și lucruri care țin de noi, de exemplu, consumul de alcool. Sunt citate în literatură obezitatea. Sunt citate a crește incidența acestei neoplazii, deci sunt lucruri pe care le putem modifica. Dar sunt și lucruri cu care, din păcate, ne naștem și asupra cărora avem prea puțină intervenție. Ceea ce este important pentru urmăritorii noștri este faptul că prezența unuia dintre acești factori de risc nu înseamnă neapărat că ei vor dezvolta cancer mamar în cursul vieții.

Avem foarte mulți pacienți care nu au. Niciunul dintre acești factori de risc și totuși dezvoltă cancer mamar. Dar în momentul în care unul dintre acești factori de risc există, pacienta trebuie să conștientizeze și mai bine necesitatea screeningului și necesitatea unui diagnostic precoce, care să poată să fie să ducă la un tratament curativ.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Am două afirmații pe care le voi face și aș vrea să știu ce părere aveți. Una dintre ele este legată de terapia de substituție hormonală cu estrogeni în menopauză. Care inițial a atras atenția printr-un studiu One Million Women și care a redus foarte mult recurgerea la această terapie de substituție, care ameliorează calitatea vieții femeilor. Iată că în acest an, în revista Lancet apare un articol care spune că estrogenii administrați în menopauză nu cresc riscul de a face un cancer de sân, ci evidențiază mai repede un cancer de sân care ar fi apărut oricum în timp, deci grăbește evoluția cancerului de sân dacă el există. Și a doua afirmație este legată de pilula anticoncepționale. Nu sunt dovezi foarte puternice că ea este generatoare de cancer de sân. În schimb, pilula anticoncepționale are dovezi bazate medical puternic că este cel mai important factor de prevenție al cancerului ovarian și al cancerului de endometru. Deci, medicina începe să progreseze și în aceste domenii, care erau considerate contraindicații absolute în trecut. Deci, femeile care sunt în situația de a recurge la terapia de substituție trebuie să facă neapărat o evaluare imagistică la început și pe parcurs.

- Dr. Oana Trifănescu
Cancerele care sunt dependente de estrogeni, cancerele mamare care sunt dependente de estrogeni, au într-adevăr o evoluție mai lentă, mai mai ușoară. Părerea mea este că expunerea lungă peste cinci ani la terapia de substituție hormonală și terapia de substituție hormonală a la long crește acest risc încă, dar beneficiile per total ale terapiei de substituție hormonală, pe calitatea vieții, pe cardio-vascular, pe sănătatea osoasă nu pot fi negate.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Să revenim la subiectul nostru. Din punct de vedere al oncologul medical, cum vedeți dumneavoastră Diagnosticul unui cancer mamar incipient, pentru că screening-ul mamografiei permite astăzi descoperirea cancerului într-un stadiu incipient, când scopul tratamentului este vindecarea. Ce părere aveți?

- Dr. Oana Trifănescu
Pacienta, în general, se prezintă la medic fie prin descoperirea la palpare a unui nodul, fie dacă a urmat procedurile de screening. Și aceste proceduri de screening au evidențiat o leziune potențial malignă și atunci, practic, urmează demersul de investigații suplimentare, care este necesar pentru un diagnostic complet, complet și cât mai riguros, astfel încât și decizia terapeutică să poată fi luată în consecință. Practic, primul lucru cu care trebuie început este o anamneză completă, o discuție cu pacienta cât mai amănunțită, inclusiv antecedente. Herodot colaterale antecedente personale patologice. Un examen clinic foarte amănunțit, care poate să evidențieze, de exemplu, la nivelul sânului, Asimetrie între cei doi sâni poate să evidențieze formațiunea tumorală, poate să evidențieze adenopatii in axilă, modificări la nivelul mamelonului, retracție tegumentară, retracție mamelon fară semne directe sau indirecte ale prezenței neoplazii. Ulterior, chiar și analize de sânge simple de sânge, cum ar fi hemograma și biochimie, aduc informații esențiale. De exemplu, prezența unei fosfatazei alcaline crescute sau hiperglicemie pot să ridice suspiciunea prezenței unor metastaze osoase.

Avem la dispoziție în cancerul mamar niște markeri tumorali care ne orientează și ne pot. Nu pun diagnosticul de certitudine, dar ne ajută în monitorizarea răspunsului la tratament și în eventuale în evidențierea unei posibile recidive. Care sunt ceea ce. 15.3. Așadar, și o hemograma și o biochimie simple și determinarea în sânge a unor markeri tumorali ne pot permite, ne pot aduce informații Mutații importante apoi în ceea ce privește investigațiile la nivelul sânului. Acestea depind foarte mult de fenotipul persoanei, de cât de denși sunt sânii pacientei respective, de ce vârstă are pacienta, dacă este sub 40 de ani, dacă este peste 40 de ani. În general, se recomandă o combinație de mamografie și ecografie, tocmai pentru a aduce informații cât mai clare despre localizarea leziunii, despre vascularizație a leziunii, despre extinderea locală, despre invazia ganglionilor limfatici în cazuri selecționate. Aceste investigații pot fi suplimentate cu efectuarea unui RMN mamar, de exemplu pentru purtătoarele pacientele cu mutație BRCA1 și BRCA2.

- Dr. Oana Trifănescu
Și sunt denși. Mai departe. Este absolut esențial în oncologie să avem un diagnostic de certitudine. Deci, următorul pas atunci când semnele și simptomele orientează către apariția unei neoplazii. Următorul pas este să obținem țesut și să avem o confirmare histopatologic a leziunii respective și acest lucru se realizează printr-o biopsie. Toate pacientele, înainte de a face orice tratament, trebuie să efectueze o biopsie a formațiunii tumorale și sau și adenopatie din axilă. Pentru o stadializare cât mai corectă și pentru o confirmare certă a diagnosticului și a factorilor prognostice, adică încadrarea pacientei unei grupe de risc, ceea ce va permite ulterior personalizarea tratamentului pacientei respective. Dacă ne dorim un diagnostic rapid, se poate face o puncție aspiratie cu ac subțire, la care rezultatul este foarte rapid, dar care nu permite imunohistochimie și alte investigații suplimentare. Sau daca biopsia nu este posibilă, se poate face o biopsie decizională, adică să se scoată formațiunea tumorală cu totul anatomopatolog, care trebuie să fie un anatomy anatomopatolog priceput și care să aibă experiență în diagnosticul cancerului mamar. Va raporta rezultatul histopatologic, care ne va da informații despre caracteristicile tumorii, dependența sa de estrogeni, agresivitatea tumorii respective și fiecare rezultat histopatologic trebuie să fie însoțit de o evaluare imunohistochimie, după care vor croi mai departe diagnosticul tratamentul personalizat.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Pot să vă spun și punctul de vedere al unui clinician. Clinicianul, de obicei, este de cele mai multe ori este primul care ia legătura cu pacienta și de obicei o trimite la o investigație imagistică, ecografie și mamografie. Iar dacă există o suspiciune, e magistrul va face o puncție. Din punct de vedere al clinicianului, este important ca acest drum să fie scurt, pentru că și tratamentul trebuie să înceapă din timp și, în fond, diagnosticul de certitudine este biopsia, iar suspiciunea maximă este ridicată de imagistică Ca și clinician chirurg, nu agreez foarte mult puncția aspirată, pentru că ea oferă date despre malignitate, dar nu oferă date despre tipul molecular al cancerului de sân și ar însemna să trimit pacienta la două investigații, când aș putea să o trimit la una singură. Această dificultate de a funcționa o tumoră mică este insurmontabilă, trimițând pacienta la un specialist în imagistica sânului, care are o abilitate în biopsie. Deci aș prefera să scurtez acest drum care protejează emoțional pacienta. Vă mulțumesc pentru răspuns și vă propun să trecem la următoarea întrebare.

Rolul echipei multidisciplinare în tratamentul cancerului mamar incipient.

- Dr. Oana Trifănescu
Într-un singur cuvînt. Rolul echipei multidisciplinare este vital. Managementul acestei neoplazii, din păcate, nu poate fi realizat optim decât prin colaborarea strânsă a specialiștilor în domeniu, fie oncolog, chirurg, radio, terapeut, anatomopatolog și radiolog. Este foarte important ca acest grup de specialiști, fiecare aducând contribuția lui la diagnostic, la tratament și la particularizarea și la monitorizarea pacientului oncologic, să se întâlnească fie fizic, fie virtual și să discute fiecare caz în parte, astfel încât să îi poată comunica pacientului care sunt modalitățile terapeutice pe care poate să le urmeze și care este secvența optimă pentru ca aceste proceduri să ducă la cel mai bun outcome pentru pacientul respectiv. Ce date avem pragmatic pentru cancerul de sân? Pentru că rolul acestui tumor bord a fost studiat în toată Europa și în toată lumea, pentru a vedea care este impactul acestui realizării acestor echipe multidisciplinare în evoluția pacientelor cu cancer de sân? Și iată că sunt de aproape două decade de când acest acest tip de abordare este validată. Practic, ce știm este faptul că în momentul în care introducem un caz în tumor board, scurtăm timpul de la diagnostic până la inițierea tratamentului.

Datele arată că acest timp a fost scurtat de la 40 de zile până la undeva la 30 de zile, deci pacientul netrebuind să se ducă la fiecare specialist în parte, ci cazul și venind specialiștii către pacient. Acest timp între diagnostic și începerea tratamentului a fost scurtat. Un alt lucru care s-a întâmplat odată cu introducerea pacienților în tumor board a fost faptul că a crescut numărul de tratamente chimioterapice adjuvante preoperatorii și în felul acesta s-a realizat conservarea sânului la o proporție mai mare de paciente. A scăzut așadar, numărul de mastectomie. Alt lucru care s-a constatat este faptul că pacientul este mai compliant și urmează mai mai cu dragă inimă, rezoluția unei comisii multidisciplinare decât rezoluția unui singur medic și are mai mare încredere în decizia unei comisii multidisciplinare. Iar o meta-analiză publicată în 2025 ne arată faptul că există un impact pe supraviețuire. Dacă comparăm evoluția pacienților care au la care decizia terapeutică s-a luat într-un tumor board versus cei la care decizia s-a luat într-un cabinet individual, s-a constatat un hazard și o de 089, adică o reducere a riscului de deces cu 11%.

Pacientele care au luat decizia în tumor board despre cum urmează să fie tratat cancerul mamar au avut un risc de deces cu 11% mai mic decât ceilalți, ceea ce este enorm. Este mai mult decât fac unele medicamente.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Eu aș fi mai tranșant în transmiterea acestui mesaj. O pacientă care e suspectată de un cancer de sân trebuie neapărat să se adreseze unei instituții în care există un tumor board, să nu accepte să fie operată de un chirurg tratată de un radio terapeut care este în altă instituție și de un chimioterapeutic, este în altă instituție. Aceasta îi scade șansele de vindecare, pentru că în situația unui cancer de sân incipient, scopul tratamentului este vindecarea. Deci, nu vă adresați unui medic individual, ci adresați-vă unui medic care face parte dintr-o echipă multidisciplinară.

- Dr. Oana Trifănescu
Foarte bine punctat.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Rolul chimioterapiei și al terapiilor țintite în tratamentul cancerului mamar incipient.

- Dr. Oana Trifănescu
Vă mulțumesc pentru această întrebare, pentru că eu sînt medic oncolog și acesta este domeniul, domeniul meu. Practic, atunci când vorbim despre cancerul mamar nu vorbim despre o singură boală, ci vorbim despre cel puțin cinci entități diferite din punct de vedere al caracteristicilor moleculare și imunohistochimie. Și atunci fiecare pacient trebuie tratat individualizat și oncologia reușită reușește în momentul de față să ofere astfel de tratamente. Din punct de vedere al tratamentelor sistemice, le vom numi sistemice, fie că vorbim de chimioterapie, fie că vorbim de hormoni, o terapie, fie că vorbim de terapii țintite din punct de vedere al tratamentului sistemic și al relației cu intervenții, intervenția chirurgicală. Tratamentele pe care le facem preoperator se numesc neu adjuvante, iar tratamentele pe care le facem post-operator se numesc adjuvante și au intenția de a vindeca pacienta, de a elimina boala minimă reziduală și de a vindeca pacienta, de a-i da cele mai bune șanse de supraviețuire pe termen lung. Chimioterapia rămâne o armă foarte importantă pentru tumorile care au factor de prognostic negativ, cum ar fi tumorile triplu negative, tumorile care supra exprimă HER2, care au tumorile.

La pacientele foarte tinere, chimioterapia adjuvantă reușește de foarte multe ori să convertească o tumoră inoperabilă la operabilitate. Rolul chimioterapiei adjuvante fiind așadar de a. Crește, de a micșora tumora în așa fel încât să putem prezerva sânul, de a face o intervenție conservatoare în cât mai multe situații. Poate, așa cum am spus, să convertească o tumoră inoperabilă la operabilitate. De asemenea, avem posibilitatea să vedem sensibilitatea tumorii in vivo, deci să vedem daca tumora respectivă răspunde la tipul acela de tratament și, de asemenea, ne oferă factori prognostice, adică ne estimează riscul pe termen lung. Pentru că dacă după o astfel de chimioterapie adjuvantă avem boală reziduală, înseamnă că pacienta respectivă se încadrează într-o categorie de risc mai mare și și tratamentul adjuvant trebuie să fie mai susținut, trebuie escaladat tocmai pentru a oferi pacientei cele mai bune șanse pe termen lung. În ceea ce privește chimioterapia, progresele în ceea ce privește tratamentul adjuvant, acesta poate să fie făcută fie cu chimioterapie, fie cu chimioterapie mai nou, plus imunoterapie pentru tumorile triplu negative sau, de ce nu, pentru pacientele cu receptori hormonali pozitivi.

Într-o cantitate mare poate fi făcută cu hormoni o terapie cu un antistres gen. Apoi, pacientul este referit către intervenția chirurgicală. Iar tratamentul adjuvant se referă la tratamentul postoperator, mai ales la pacientele cu factori de prognostic negativi, cu un risc mare de recidivă. Dacă vorbim despre chimioterapia adjuvantă, dacă vorbim despre chimioterapia adjuvantă, aceasta practic s-a dovedit că reduce riscul de recidivă, mai ales la pacientele foarte tinere sub 50 de ani, dar, de asemenea, este indicată pentru toate pacientele cu factori de prognostic negativ, cum ar fi boala triplu negativă, boală HER2 pozitivă la tumori peste 2 cm. Toate acestea beneficiind și studii clinice consistente, dovedind beneficiul de supraviețuire atunci când se administrează tratament adjuvant. Progresele în ceea ce privește tratamentul adjuvant se referă la utilizarea unor terapii targetate țintite, se referă la utilizarea unor terapii țintite care, prin studii foarte bine conduse, au dovedit beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea și întârzierea momentului recidivei, dacă aceasta, din păcate, apare. Vorbim despre inhibitorii ciclici dependentei, inhibitorii C, Deca 46, care au obținut rezultate foarte bune în stadiu metastatic și acum au ajuns în stadiul adjuvant, tocmai dovedind beneficiul acestui tip de tratament, care practic acționează la nivelul ciclului celular și face ca celula neoplazic restantă rămasă să nu mai poată să se dividă.

De asemenea, pentru pacientele care sunt purtătoarele unei mutații BRCA1 BRCA 2, dacă există factori de risc, ele pot beneficia de tratament adjuvant și, cu o paribus, cu inhibitor. Un inhibitor park, de asemenea, cu impact important în ceea ce privește reducerea riscului de recidivă. Scopul, așa cum foarte bine ați punctat, al tratamentului adjuvant, este ca aceste paciente să nu recidiveze și să. Scopul tratamentului adjuvant rămâne supraviețuirea pe termen lung a pacientelor și vindecarea lor.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Am să încerc să fac o mică sinteză. Așa, pe înțeles. Chimioterapia sau terapia sistemică se face preoperator, cu scopul de a diminua dimensiunea unei tumori și a o face operabilă chirurgical, lucru care este important pentru că nu este cel mai important simbol sexual al unei femei. Și când se poate conserva sânul reducând dimensiunea tumorii, acesta este un mare câștig. Studii mai vechi, de prin anii 70 au arătat că mastectomia, adică îndepărtarea sânului și chirurgia conservatoare, au șanse egale de supraviețuire sau de recidivă locală egală. Deci nu trebuie să luăm în considerare mastectomia ca fiind mai sigură decât chirurgia conservatoare. Acesta este important. Marele progres în supraviețuire și în vindecarea unei paciente cu cancer de sân au reprezentat chimioterapia, pentru că introducerea ei a adus acest beneficiu în timp și progresele, probabil cele mai mari, vor fi aduse de oncologia medicală. Mulțumesc pentru acest răspuns atât de complet și complex.

- Dr. Oana Trifănescu
Cum e și oncologia.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Da, o întrebare. Modificarea stilului de viață este importantă și pacienta care a fost tratată pentru cancer de sân trebuie să implementeze o serie de modificări ale stilului de viață cu un rol dovedit medical, că ajută la vindecare.

- Dr. Oana Trifănescu
Foarte bună întrebarea.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Și.

- Dr. Oana Trifănescu
Extrem de întâlnită între întrebările pe care le pune pacienta. Da, sunt. Avem dovezi care să ne arate că modificarea stilului de viață pot să impacteze evoluția ulterioară. Rata de recidivă și supraviețuirea pe termen lung, în principal mare parte din tumorile mamare sunt dependente de hormoni și atunci este foarte important să. Pacienta să aibă o activitate fizică cît mai intensă, să aibă un indice de masă corporală sub 25. Toate acestea fac ca produsul endogen de estrogeni să fie scăzut și cu cît pacienta are o activitate fizică mai intensă, este normă ponderală, cu atît riscul ei de recidivă este mai mic. Practic, ce dovezi avem în momentul de față este că în momentul în care. Ce putem să recomandăm pacientelor este să aibă o activitate fizică medie spre intensă, cel puțin 150 de minute pe săptămână, cu posibilitatea de a crește până la 300 de minute pe săptămână sau o activitate intensă de 75 de minute pe săptămână, cu posibilitatea de a crește spre 150. Exemple de activitate medie intensă poate să fie inclusiv grădinăritul. Poate să fie inclusiv o plimbare în pas alert, iar intens alergat.

Mersul pe bicicletă. Toate acestea sunt lucruri pe care pacienta poate să le facă și care par a impacta foarte mult supraviețuirea pe termen lung a acestor paciente. Din punct de vedere al alimentației, trebuie să recomandăm pacientelor să aibă o dietă cât mai echilibrată. Avem studii în ceea ce privește limitarea consumului de carne roșie și pentru cancerul mamar și un exces de și mai multe date care care susțin un consum cât mai mare de legume fructe care trebuie să depășească 50% din din farfuria pe care pacientul o consumă zilnic, ca să spunem așa. De asemenea, trebuie limitat consumul de alcool. Trebuie sfătuită pacienta să respecte orele de odihnă, pentru că, de exemplu, era un studiu foarte interesant care arăta că incidența cancerului de sân este mai mare la asistentele medicale care fac ture de noapte multe. Așadar, relația dintre somn și un somn sănătos și și scăderea riscului de recidivă. Este bine dovedită. Și, de asemenea, trebuie să oferim un suport emoțional cât mai puternic pentru pacientele cu neoplasm mamar, pentru că chiar este o încercare prin ceea ce trec.

Și rolul psihologului este din ce în ce mai important în managementul acestei neoplazii.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Eu aș fi puțin mai tolerant față de recomandările de schimbare a stilului de viață. Sigur că tot ceea ce ați spus dumneavoastră, cu reducerea ratei de obezitate, cu un regim care să nu includă carne roșie, din punctul meu de vedere, care este bazat pe studii medicale dovedite, este că acestea nu schimbă radical speranța de viață a unei femei, ci că ele sunt niște sfaturi care ajută, în general să evite mai ales bolile cardiovasculare, dar cred că femeia, după ce a terminat un tratament de succes al cancerului de sân, trebuie să se bucure de viață. Asta nu înseamnă să devină obeză sau să continue să bea alcool sau să fumeze. Moare sigur. Este suficient ca să constate că experiența aceasta o îndeamnă la o viață sănătoasă, iar exercițiul fizic este tocmai în acest scop, recomandat pentru a o face să aibă un organism sănătos.

- Dr. Oana Trifănescu
Și a elibera endorfine.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Absolut! A fost o reală plăcere să vă am ca invitat și vă mulțumesc pentru participarea la acest episod al podcastului nostru. Stimă, nu stigmă.

- Dr. Oana Trifănescu
Și eu vă mulțumesc.

- Dr. Gheorghe Peltecu
Mulțumesc celor de la Novartis pentru că sunt alături de noi în realizarea acestui podcast educational.