S4ep2 - Să fac sau nu radioterapie? Tot ce trebuie să știi despre acest tratament, cu Dr. Liviu Stoleriu

Dr. Liviu Stoleriu
Beneficiul este scăderea riscului de recidivă și a la long pe termen lung, chiar o ameliorare a supraviețuirii. Acest beneficiu însă, am spus că este să scadă riscul de recidivă cu 50 la sută. Acest risc global pe populația globală scade cu 50 la sută. Riscul major este riscul de recidivă. Spun ce înseamnă recidivă. Până la urmă, recidivă înseamnă reluarea tratamentului. Reluarea tratamentului care va genera suferință fizică și va avea un impact psihologic negativ. Tehnicile de iradiere acum sunt mai bune, ceea ce deja este un factor pentru a avea reacții adverse mai puține. Și în afară de asta, felul în care se desfășoară iradierea.

Dr Gheorghe Peltecu
Bună ziua, Sunt profesorul doctor Gheorghe Peltecu și mă bucur să vă salut și să vă invit la al treilea sezon al podcastului nostru, intitulat "Stimă, nu stigmă", care se adresează diagnosticului și tratamentului cancerelor ginecologice și al cancerului de sân. În acest sezon ne concentrăm asupra cancerului mamar, iar tema episodului de astăzi este Tratamentul tău vocea ta. Ne propunem să subliniem importanța tratamentului, a împuternicirii pacientei pentru asumarea tratamentului, a informării corecte și a comunicării permanente cu echipa medicală pe toată durata desfășurării tratamentului. Am plăcerea să îl am ca invitat astăzi pe domnul doctor Liviu Stoleru, căruia îi mulțumesc pentru invitație. Bună ziua, domnule doctor!

Dr. Liviu Stoleriu
Eu vă mulțumesc pentru invitație, domnule profesor.

Dr Gheorghe Peltecu
Țineți seama de faptul că dumneavoastră, ca medic radio terapeut, sunteți o parte integrantă a echipei care tratează un cancer de sân. Mă bucur să vă pot adresa câteva întrebări. Odată cu trecerea de la tratamentul radical care au însemnat mastectomie la tratamentul conservator, adică păstrarea sânului, Indicații care să respecte atât partea oncologică, cît și partea estetică. Radioterapia a devenit parte esențială a tratamentului. Asta înseamnă că un sân tratat sau operat conservator nu se poate debarasa de idea de tratament radioterapie. Radioterapia este parte integrală a acestui tratament. Când este recomandată radioterapia sau când este indicată în cancerul mamar incipient?

Dr. Liviu Stoleriu
Prima întrebare cum ați pus? Radioterapia este o componentă de bază a tratamentului oncologic multidisciplinar. În cancerul mamar și este o componentă esențială a tratamentului conservator, tratamentul conservator însemnând chirurgia conservatoare, cu păstrarea sânului asociată radioterapiei. Indicația de bază este radioterapia postoperatorie în după chirurgia dupa chirurgia conservatoare. Care este scopul? Scopul este îmbunătățirea controlului local, spunem noi, adică scăderea ratei recidivelor. Ce înseamnă recidivă? Înseamnă reapariția bolii de acolo de unde a fost inițial înlăturat după o anumită perioadă de timp. Care este mecanismul prin care radioterapia realizează acest lucru? Este eliminarea așa-numitei boli minime reziduale, Adică după intervenția chirurgicală, chiar dacă este aparent înlăturată complet tumora, mai există celule tumorale acolo, celule tumorale care pot să dezvolte o recidivă. Bineînțeles că existența acestor celule tumorale și felul în care ele progresează depinde de anumiți factori care țin atât de pacientă, cât și de tumoră, factori caracteristici care dau agresivitatea tumorii. Ca rezultate, radioterapia postoperatorie după după cancerul mamar incipient, după intervenția conservatoare scade rata de recidivă, dar nu ne mai scade. Rata de recidivă pe termen lung poate să amelioreze și supraviețuirea.

Studii mari au arătat că patru recidive prevenite la cinci ani duc la prevenirea unui deces la 15 ani. Sau, altfel spus, radioterapia după intervenție chirurgicală conservatoare scade rata recidivei cu 50 la sută, o înjumătățește și scade mortalitatea prin cancer mamar cu o șesime. Rezultate care sunt într-adevăr cât se poate de sugestive pentru valoarea radioterapiei în acest context.

Dr Gheorghe Peltecu
Bănuiesc că sunt paciente care vă întreabă dacă nu s-ar putea renunța la radioterapie în timp ce s-a făcut chimioterapie, pentru că chimioterapia se face de obicei precedând radioterapia, fie că este.

Dr. Liviu Stoleriu
Sunt diferite, în sensul că radioterapia asigură controlul local sau regional, adică la nivelul sânului, după operația conservatoare și la nivelul regiunilor ganglionare care ar putea să fie afectate, în vreme ce chimioterapia este un tratament sistemic, adică previne ca boala să evolueze la distanță, adică să dea metastaze.

Dr Gheorghe Peltecu
Deci radioterapia nu este opțională, este parte integrantă a tratamentului conservator.

Dr. Liviu Stoleriu
Este ce este însă de de menționat că există situații în care chiar ghidurile terapeutice sugerează că s-ar putea renunța la radioterapie. Unde s-ar putea afla care sunt pacientele care ar putea să renunțe la radioterapie? Păi sunt pacientele care au un profil de risc scăzut. Care sunt acelea? Sunt paciente în vârstă, paciente peste 65 70 de ani, cu tumori mici, tumori sub 2 3 cm, cu receptori hormonali prezenți, cu receptori hormonali prezenți și care au tumori bine diferențiate și nu au ganglioni invadați. Ei bine, la aceste paciente e adevărat că supraviețuirea prin radioterapie pe o durată de 10 ani nu este ameliorată comparativ cu cele care nu fac radioterapia, Dar este o mică mențiune aici, și anume aceea că pacientele acestea trebuie să urmeze întocmai tratamentul endocrin. Și aici pot să apară problemele, în sensul că tratamentul endocrine un tratament de lungă durată și are niște efecte adverse, efecte adverse care sunt neplăcute, ceea ce face ca în unele situații, până la 33 la sută dintre paciente să renunțe sau să nu poată să completeze, să ducă până la capăt acest tratament.

Abandonarea tratamentului endocrin, în condițiile în care radioterapia nu este efectuată, creează un risc mare, foarte important, de recidivă. De aceea, radioterapia, mai ales la pacientele care au o stare generală bună, paciente cu un status de performanță, cum spunem noi, foarte bun, este recomandată.

Dr Gheorghe Peltecu
Sunt de acord, ca și chirurg, cu observațiile dumneavoastră, deși există, ca și în chirurgie și radioterapie, o recomandare uneori la dezescaladare a tratamentului, exact prin ceea ce ați spus și dumneavoastră. Sunt situații unde radioterapia poate să nu fie recomandată ca un standard, prin explicația pe care ați fost dată, dar în condițiile stricte ale acestor cazuri. O altă întrebare pe care vreau să v-o adresez este care sunt beneficiile și riscurile asociate radioterapiei postoperatorii în cancerul mamar?

Dr. Liviu Stoleriu
Beneficiul este scăderea riscului de recidivă și a la long pe termen lung, chiar o ameliorare a supraviețuirii. Acest beneficiu însă, am spus că este să scadă riscul de recidivă cu 50 la sută. Acest risc global pe populația globală scade cu 50 la sută, însă depinde foarte, foarte mult reducerea riscului absolut, beneficiul radioterapiei de caracteristicile, de particularitățile, atât particularitățile gazdei, ale pacientei, cât și particularitățile tumorii. Cu cât există mai mulți factori de risc, cu cât profilul de risc este mai ridicat, cu atât beneficiul radioterapiei va fi mai mare. Adică paciente care au tumori de dimensiuni ceva mai mari, paciente care au tumori slab diferențiate, paciente care nu au receptori hormonali pozitivi, acele paciente sunt la un risc crescut pentru recidivă. Aceste paciente, în afară de iradierea standard a întregului sân, mai beneficiază de o doză suplimentară care este care este administrată la nivelul patului tumoral, spunem noi, adică locului de unde s-a scos tumora. De ce? Pentru că acea boală minimă reziduală, acele celule tumorale restante sunt cel mai frecvent întâlnite în proximitatea locului de unde s-a scos tumora.

Acolo, riscul de recidivă este cel mai mare.

Dr Gheorghe Peltecu
Risc pe care un pat tumoral pe care chirurgul îl marchează cu amplasarea unor unor repere metalice.

Dr. Liviu Stoleriu
Exact, este foarte important și asta este extrem de important pentru administrarea acestui boost și, mai mult decât atât, este fundamental în cazurile de chirurgie oncol plastică, adică chirurgie care se face pentru a obține un efect estetic pozitiv, în condițiile în care să zicem că sunt tumori mai mari sau care sunt mai puțin bine plasate și care altfel, prin chirurgia conservatoare standard, nu ar obține un beneficiu în termeni de aspect, de aspect estetic. Ceea ce aspectul estetic face parte din imaginea corporală și influențează calitatea vieții acolo. Pentru că prin relocările de țesuturi care se fac în chirurgia plastică, de multe ori locul patul tumoral este deplasat față de locul unde era tumora în momentul acela, reperele clasice, ca să zicem așa, cicatricea postoperatorie, eventual acel serum postoperator, nu mai au valoarea pe care o au după chirurgia conservatoare standard. Și acolo plasarea acestor repere metalice este absolut fundamentală pentru administrarea bustului. În afară de aceasta, mai există indicația De mult ați vorbit despre tratamentele acestea de escaladare. Bun, există acum o iradiere parțială a sânului.

De ce? Pentru că rata de recidivă cea mai mare, am spus, este la nivelul patului tumoral și comparațiile care au fost făcute între radioterapia care este administrată la nivelul patului tumoral și radioterapia, radioterapia parțială sânului și radioterapia hold breast a întregului sân nu sunt diferite, foarte diferite în ceea ce privește rata de recidivă. Ba mai mult decât atât, pentru radioterapie există în principiu foarte simplu. Adică acea relație care există între volumul tumoral iradiat și efectele radioterapiei, acea, acel raport doză volum. Ei bine, la aceeași doză, cu cât volumul pe care îl iradiază este mai mare, cu atât efectele adverse vor fi mai severe. Deci, practic ele tind un volum mai mic de sân. Prin această iradiere parțială care se face la pacientele cu risc scăzut de recidivă. Am evocat condițiile. Da, obține cam aceleași rezultate, iar reacțiile, atât cele acute, cât și cele tardive, dar în special cele acute, sunt clar mai puțin frecvente și mai puțin intense decât iradierea întregului sân.

Dr Gheorghe Peltecu
Sunt anumite recomandări pentru potențiale efecte secundare ale radioterapiei și Asociația Americană a Cardiologiei recomandă ca o pacientă care a suferit o iradiere a sânului să fie investigată un număr de ani pentru eventuale afecțiuni cardiace care pot să apară. De asemenea, se recomandă ca pacientele care au avut poate potențial o expunere a unei părți a plămânului să fie urmărite pentru potențiale pneumonii radicale. Sunt complicații care se întâlnesc frecvent sau sunt foarte rare.

Dr. Liviu Stoleriu
Sunt complicații care se întâlneau, care nu erau rare, să spun, în condițiile în care se făcea acea iradiere clasică 2D pe câmpuri mari, standard. În condițiile actuale sunt mai degrabă rare sau foarte rare. De unde provin aceste complicații? Aceste complicații? În principal, au ca substrat fibroza care poate să apară. C Este practic. Fibroza este înlocuirea țesuturilor funcționale cu țesut conjunctiv, care este inert, care este rigid și care este nefuncțional. Exact! Și așa apar atât problemele cardiace cu afectarea arterelor coronare, cu boala coronariană ischemică, cît și fibroza pulmonară, cu diminuarea capacității respiratorii. Bineînțeles, și fenomenul de pneumonie pe care l-ați evocat mai devreme.

Dr Gheorghe Peltecu
Mesajul trebuie să fie unul pozitiv. Rezultatul bun trebuie luat ca principal mesaj în detrimentul acestor complicații rare sau foarte rar, foarte rar în condițiile actuale. Următoarea întrebare este ce se întâmplă dacă radioterapia postoperatorie nu se efectuează? Bineînțeles, din cauza refuzului pacientei, pentru că nu cred că sunt medici care să nu recomande radioterapia și Ce. Riscul de recidivă tumorală există în condițiile în care radioterapia nu este efectuată.

Dr. Liviu Stoleriu
Riscul major este riscul de recidivă. Spun ce înseamnă recidivă. Până la urmă, recidivă înseamnă reluarea tratamentului, reluarea tratamentului care va genera suferință fizică și va avea un impact psihologic negativ. Suferință fizică. De ce? Pentru că tratamentul nu numai că este reluat, trebuie, trebuie reînceput, ci are și niște efecte adverse mai serioase. Tratamentul este intensificat în caz de recidivă, pentru că evoluția recidivei este mai agresivă comparativ cu tumora care a fost înlăturată inițial. Înseamnă în primul rând suferință fizică prin alt tip de chirurgie, prin chirurgie, care acum poate să fie mai extinsă, poate să fie. Dacă prima dată a fost o chirurgie conservatoare, acum poate să fie mastectomie, poate să fie printr o radioterapie pe un volum mai mare. Și am vorbit despre relația doză volum. Da, pot să fie iradiate acum atât regiunile ganglionare, care inițial nu erau de iradiat, cât și peretele toracic. În afară de asta, dacă prima dată să zicem că a fost doar indicație pentru tratament endocrin, pentru tratament hormonal, poate că de data aceasta este nevoie și de chimioterapie, care are alt profil de reacții adverse cu mult mai sever comparativ cu tratamentul endocrin.

Deci, practic este un tratament mai intens, care produce mai multă suferință fizică și care are un impact psihologic negativ, ceea ce înseamnă o mai proastă calitate a vieții.

Dr Gheorghe Peltecu
Deci practic o nouă reîntoarcere la o terapie complexă chirurgie, chimioterapie, radioterapie. Este important de reținut ca un element decisiv de a convinge pacientele să facă radioterapie.

Dr. Liviu Stoleriu
Și mai există încă ceva pacientele care au recidivă recidiva constituie un factor, o sursă pentru însămânțarea la distanță, o sursă pentru metastaze. Și astea și apariția metastazelor deja deja schimbă prognosticul, prognosticul, evoluția ulterioară va fi mai puțin bună și riscul de deces prin cancer de sân va fi mai mare.

Dr Gheorghe Peltecu
Exact asta mă gândeam să accentuez și eu, pentru că atunci când se produce o recidivă, apar celule care au rezistență la chimioterapia anterioară și care vor putea metastaza cu mai multă ușurință la distanță, transformând o boală aparent locală, inițial într-o boală sistemică.

Dr. Liviu Stoleriu
Și este foarte important, foarte, foarte important de pus diagnosticul de recidivă foarte rapid, pentru ca tratamentele care sunt făcute să aibă eficacitate, așa-numitele tratamente de salvare să fie eficace. Plus de asta, mai trebuie știut ceva. Chiar dacă se face să zicem că radioterapie, totuși risc de recidivă există, nu ai certitudinea ne apariției recidivei dacă faci toate tratamentele. S-a observat prin studii că două treimi dintre recidive apar pe zone care au fost iradiate. Ce înseamnă asta? Înseamnă că există totuși acea boală minimă reziduală poate fi constituită din celule care să fie rezistente la radioterapie. Exact, exact. Și atunci practic trebuie foarte rapid să le descoperi ca să ai un tratament eficace.

Dr Gheorghe Peltecu
Și este important de reținut că recidivele după mastectomie, după o zona iradiată apar mai repede decît recidivele, care sînt după chirurgia conservatoare și trebuiesc bine diagnosticate între a vedea daca este aceeași tumoră sau dacă este o tumoră care are o histologie diferită și care necesită o abordare sistemică diferită. Este o mare finețe în diagnostic.

Dr. Liviu Stoleriu
O mare finețe în diagnostic și întotdeauna este greu de stabilit dacă este o tumoră, daca este o recidivă tumorală sau dacă este un al doilea cancer.

Dr Gheorghe Peltecu
De ce.

Dr. Liviu Stoleriu
Nu? Încă sunt discuții foarte multe pe această temă.

Dr Gheorghe Peltecu
Cum influențează radioterapia calitatea vieții pacientelor? Care sunt efectele adverse și cînd apar acestea?

Dr. Liviu Stoleriu
Calitatea vieții poate să fie în primul rând afectată prin reacțiile adverse pe care le are radioterapia. Cele care produc suferință fizică, să zicem, și sunt și radioterapia poate să aibă și un impact negativ asupra calității vieții prin impactul psihologic generat de accesul mai dificil la serviciile de radioterapie. Liste de așteptare lungi, servicii de radioterapie care nu se găsesc în localitatea unde locuiește pacienta respectivă. Durată lungă, radioterapie, radioterapia clasică, radioterapia pentru după sânul operat conservator și după mastectomie. De altfel, era de 5 săptămâni la aceste 5 săptămâni 25 de ședințe de iradiere. Se mai adăugau încă 5 8 ședințe de bust, adică de de tratament suplimentar, de administrarea unei doze exact la nivelul patului tumoral, unde riscul de recidivă era cel mai mare, ceea ce făcea ca tratamentul să fie undeva înspre șapte săptămâni, mult cu un impact social negativ, cu un impact psihologic negativ, cu concert exact, exact, exact dificultatea de acces, cu liste de așteptare lungi. Lucrurile s-au mai schimbat între timp și s-au făcut eforturi mari pentru a o face mai accesibilă și cu efecte adverse mai puține.

Adică tehnicile de iradiere acum sunt mai bune, ceea ce deja este un factor pentru a avea reacții adverse mai puține. Și în afară de asta, felul în care se desfășoară iradierea s-a schimbat. Adică iradierea acum se face pe o durată mai scurtă, cu mai puține ședințe de la cele 5 săptămâni de iradiere a întregului sunt s-a trecut la 3 săptămâni, care este standardul în multe. În multe țări și chiar la o săptămână. Chiar unele țări europene au standardul de a se face radioterapia postoperatorie într-o săptămână cu rezultate bune. E adevărat că această radioterapie a avut mult de câștigat, între ghilimele de pe urma covidului. Adică a fost o tehnică care a fost impusă până la urmă de existența covidului, când bineînțeles că vizitele la spital trebuiau reduse la maxim. Dar în orice caz, ideea este că numărul de ședințe a fost, a fost redus și în afară de asta, volumul care se iradiază a fost și el redus prin acea iradiere parțială a sânului, iradiere parțială, care are o condiție însă foarte importantă și poate fi făcută doar dacă patul tumoral este marcat.

De aceea, colaborarea radio terapeut chirurg trebuie să fie foarte, foarte bună.

Dr Gheorghe Peltecu
O altă întrebare sunt situații când, după o operație de extirpare a sânului, adică o mastectomie, este posibil să fie recomandată o iradiere a zonei operate și a axilei. Aș vrea să comentați această situație. Este o indicație fermă, este o indicație discutabilă. Cum ați proceda cu pacientele pe care le îngrijiți?

Dr. Liviu Stoleriu
Este una dintre marile probleme și care încă nu a fost soluționată. Când sunt mulți ganglioni invadați, adică când sunt mai mult de 3 ganglioni invadați, în momentul acela știm sigur că trebuie să facem radioterapie între 1 și 3 ganglioni invadați. După mastectomie ne găsim în așa-numita zonă gri. Ce înseamnă zonă gri? În astfel de situații, ghidurile terapeutice au niște formulări, ca să zic așa, foarte nuanțate, de genul consideră ai în vedere sau este recomandată condițional, fără să specifice în mod concret condițiile. Ce înseamnă chestia asta? Că beneficiul iradierii și riscurile iradierii trebuie discutate cu pacientul, acceptate și acceptate sau nu de pacient. Deci pacientul trebuie să știe care sunt riscurile, riscul de recidivă, ce înseamnă o recidivă. Pe de altă parte, care sunt riscurile radioterapiei? Risc de afectare cardiacă. Risc de afectare pulmonară, limfedem și celelalte. De ce asta? Pentru că fiecare pacient are valorile proprii la care se raportează. Unora le este frică mai tare de apariția unei recidive. Adică, pentru ei cel mai important lucru este să știe că au făcut absolut toate tratamentele posibile pentru a scădea riscul de recidivă.

De ce? Pentru că acest risc de recidivă, dacă nu ar face radioterapia, practic i-ar deteriora foarte serios calitatea vieții. Tot timpul s-ar gândi numai la recidivă și deja, dacă are o calitatea vieții proastă, nu este bine. Pe de altă parte, sunt pacienți cărora le este frică de rase, care au avut experiențe în familie sau în care reacțiile după radioterapie au fost severe. Și acei pacienți zic nu, nu mi-e frică de radioterapie, nu vreau să facă radioterapie, mai bine recidivă. Și, în definitiv, și la urma urmei, beneficiul în astfel de situații este un beneficiu discutabil. Da, este undeva la 10 ani, să zicem 3 5%. Cam pe acolo este, da? În astfel de situații. Și atunci merită sau nu merită. Depinde foarte mult cum văd fiecare, fiecare cum vede fiecare pacient problema aceasta. De ce ți-e mai frică de recidivă sau de raze? Iar această decizie de a face sau nu face tratamentul, până la urmă, după ce află de beneficii și de riscuri, trebuie să o ia pacientul, adică trebuie să fie implicat, trebuie să fie implicat în decizie, pentru că nu seamănă.

Pacientul poate să spună foarte bine. În definitiv și la urma urmei, tratamentul adjuvant. Acesta este un tratament făcut când boala a fost înlăturat, deci forța mentală un tratament adjuvant într-un tratament adjuvant. Vei iradia mai mult, vei face tratamente care sunt poate că inutile. N-ai de unde să știi exact exact. Se supra tratezi, n-ai de unde să știi chestia asta. Și atunci cum poți să știi dacă tratamentul a fost eficace sau nu? Păi tratamentul, dacă a fost eficace sau nu Poți să-l știi dacă nu-ți apare Recidiva sau dacă nu-ți apare boala la distanță, dar poți să știi ce s-ar fi întâmplat fără tratamentul ăla. Probabilitatea mai mare este să nu fi făcut recidivă. Poți să accepți gândul ăsta? Și aici fiecare pacient, în funcție de valorile de care se atașează, are viziunea proprie și trebuie ținut cont de ea în decizia terapeutică.

Dr Gheorghe Peltecu
Deci pacienta trebuie încurajată să întrebe.

Dr. Liviu Stoleriu
Absolut.

Dr Gheorghe Peltecu
Pentru a se informa, pentru că medicina actuală înseamnă decizie informată, Nu trebuie transferată decizia de la pacient la medic, ci invers, de la medic la pacient.

Dr. Liviu Stoleriu
Este ceea ce se întâmplă de foarte multe ori. Pacienții spun Spuneți dumneavoastră că dumneavoastră știți că aveți mai multă carte, că sunteți doctor. Bun, dacă ai ști, acolo unde se știe, acolo faci recomandarea clar acolo unde ești, într-o zonă din aceasta gri, acolo contribuția pacientului la decizia terapeutică este extrem de importantă, pentru că fiecare pacient trebuie să facă un tratament personalizat. Tratament personalizat înseamnă și asta.

Dr Gheorghe Peltecu
Componenta umană trebuie transmis într-un mod empatic pacienta să nu perceapă ca o lipsă de responsabilitate a medicului, ci trebuie să i se transmite că este o nouă relație. Medic pacient care nu exclude implicarea.

Dr. Liviu Stoleriu
Nu cîtuși de puțin.

Dr Gheorghe Peltecu
Medicului, cu toate cunoștințele profesionale pe care le are. Ce părere aveți de riscul de apariție a brațului gros dupa iradierea axilară în cancerul de sân? Este o realitate frecventă sau este rară? Pentru că în medicina occidentală se accentuează foarte mult asupra riscului de braț gros, care afectează calitatea vieții pentru femeile din România. Pacientele dumneavoastră. Este o realitate sau este puțin întâlnită?

Dr. Liviu Stoleriu
Radioterapia clar crește riscul de braț gros. În primul rînd în brațul gros apare după intervenția chirurgicală. Cu cît intervenția chirurgicală este mai extinsă, cu cît limfa din economia vizează mai multe regiuni și mai mulți ganglioni, cu atît riscul de limfedem va fi mai mare. Bineînțeles că radioterapia adaugă crește acest risc. Este foarte discutabil la ora actuală, când se poate evita radioterapia axilară. Da, mai ales pe stațiile 1 2. Care sunt stațiile care au fost? Asta este de fapt să eviți regiunile ganglionare care au fost disecate. De ce? Pentru că exact care au fost operate, pentru că acolo riscul de recidivă este foarte mic și acolo, iradiind acolo, acolo supra tratezi și creezi risc fibroză zona respectivă.

Dr Gheorghe Peltecu
Domnule doctor, a fost o reală plăcere să vă am ca invitat și vă mulțumesc foarte mult că ați acceptat această invitație.

Dr. Liviu Stoleriu
Pentru mine a fost o plăcere, domnule profesor. Vă mulțumesc!

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumim celor de la Novartis pentru că sunt alături de noi în realizarea acestui proiect educațional.