S4ep6 - „Spuneam cu celelalte paciente că vom fi bine și că vom reuși.” Povestea Mihaelei Jiloveanu, supraviețuitoare a cancerului de sân

Mihaela Jiloveanu
Eram speriată, șocată. Toate sentimentele, până la urmă sunt sentimente umane, dar toate spun cuvântul. Și mi-ați inspirat încredere. Am avut încredere încă de la început, de când am deschis ușa cabinetului dumneavoastră. Am avut încredere, am avut încredere că eu voi ajunge la spre vindecare. Voi urma tratamentul și voi învinge. Am cunoscut mai multe doamne în aceeași situație, cu aceeași afecțiune. Doamne minunate! Chiar am legat o relație de prietenie cu unele dintre ele. Pentru mine au fost de un real ajutor. Ne-am împărtășit unele celorlalte trăirile, stările. De ce să neg că nu sunt momente în care crezi că gata, numai până aici a fost? Nu mai pot să duc. Ba da, cu puțină voință, cu speranță. Curaj. Da, duce mai departe. Mergem mai departe. Trebuie cumva să te mobilizezi și singur. Sunt lângă tine. Medicii sunt lângă tine, cei din familie, dar mobilizarea proprie și pașii, până la urmă și suferința trebuie s-o duci singură.

Dr Gheorghe Peltecu
Bine v-am găsit! Sunt profesor doctor Gheorghe Peltecu și vă invit la un nou episod al podcastului nostru medical, intitulat Stimă, nu Stigmă. Este o emisiune educațională adresată tuturor femeilor din România, iar în acest sezon ne vom ocupa de cancerul de sân. Și astăzi vă vom arăta povestea unei învingătoare și vă invit să privim această boală prin ochii Mihaelei, care este o supraviețuitoare a acestei afecțiuni. Bună ziua, Mihaela și vreau să îți mulțumesc în mod deosebit Pentru amabilitatea și disponibilitatea pe care ai arătat-o participând la acest podcast, care este imaginat și pregătit pentru a ajuta cât mai multe femei să poată fi diagnosticate mai devreme pentru o anumită afecțiune sau să se refacă după ce trec printr-o afecțiune oncologică și să reintre într-o viață normală. Aș vrea să reluăm povestea primei noastre întâlniri cu ceva vreme în urmă, când ne-am întâlnit pentru a stabili un diagnostic. Cum ai privit sau cum ai primit diagnosticul? Mergeai la controale medicale regulate. Mă refer la un control al sânului sau un control ginecologic.

Mihaela Jiloveanu
Bună ziua dom profesor și vă mulțumesc frumos pentru invitație. Mă bucur că mă aflu astăzi aici și că pot împărtăși și altor paciente. Experiența prin care eu am trecut. Referitor la întrebarea dumneavoastră. Cum am primit diagnosticul? Greu. A fost un șoc inițial. Nu greu să conștientizez că mă aflu și eu în această situație. Țin să precizez că am avut în familie un caz și știam cu ce să mă confrunt. Știam ce înseamnă un pacient cu această afecțiune. Nu am crezut că o să ajung în acest. În această situație, dar Asta este viața. Am încercat să mă gândesc ce va urma dacă mergeam la controale regulat. Da, cu mici excepții, însemnând perioada de pandemie. Atunci am avut o întârziere.

Dr Gheorghe Peltecu
Era justificat.

Mihaela Jiloveanu
Da, pentru că am fost cu.

Dr Gheorghe Peltecu
Procesul medical limitat.

Mihaela Jiloveanu
Da, dar în rest, anual aveam controalele la zi. Pot să spun.

Dr Gheorghe Peltecu
Faptul că avusese un caz în familie te făcuse să fii puțin mai în alertă decât ar fi fost o familie. O femeie care n-ar fi avut un caz în familie. Deci erai întotdeauna în.

Mihaela Jiloveanu
Da, știam.

Dr Gheorghe Peltecu
Grija că trebuie să fii examinat. Da, da, da. Îmi amintesc că și discuția pe care am avut-o a fost una destul de clară, fără ocolișuri, Discutând că este o suspiciune și că trebuie să facem acești pași fără să pierdem vremea cu alte investigații care nu erau țintite. Cum ai resimțit schimbările din viața ta după acest diagnostic? Pentru că, după investigațiile imagistice, a urmat o puncție care a confirmat diagnosticul. Și cum ai reușit să îți gestionezi emoțiile inițiale?

Mihaela Jiloveanu
Greu. Dar trebuia să fac pașii în ritm alert. Țin minte că chiar mi-a spus că realizăm investigațiile în aproximativ trei săptămâni și trebuie să intru urgent pe tratament pentru a avea succes. Cu cât ajungeam mai repede să beneficiez de tratament, cu atât șansele de vindecare erau mai mari. Cu siguranță și am încercat într-un ritm foarte alert să să rezolvăm problema și confirmarea, și reconfirmarea prin conduită. Da, da, da și nu. Nu a fost ușor, nu a fost deloc. A fost șocul acela la mine a durat un timp, Cu toate că știam ce mă așteaptă. Eram conștientă că. Pașii vor fi grei și cel puțin perioada de terapie adjuvantă.

Dr Gheorghe Peltecu
Mai ales că deja discutasem după diagnostic. Da, biopsie imagistică, stadiul bolii și care sunt etapele de diagnostic.

Mihaela Jiloveanu
Dar dumneavoastră mi-ați spus ce pași trebuie să urmez? Să am răbdare și să am încredere în mine.

Dr Gheorghe Peltecu
Și.

Mihaela Jiloveanu
Să am încredere că totul va fi bine.

Dr Gheorghe Peltecu
Cu siguranță contează și că.

Mihaela Jiloveanu
Mă voi vindeca. Țin minte că mi-a spus atunci Este tratabil, putem învinge.

Dr Gheorghe Peltecu
Sigur, și asta nu era doar un sfat de încurajare fără substrat. Eram convins de ceea ce spuneam, pentru că știam care va fi evoluția sub tratamentul pe care l-am imaginat. De-asta m-am și grăbit ca să facem investigațiile, sigur, în limitele corectitudinii, dar ca timpul de la diagnostic până la tratament să fie cel mai scurt posibil. Da, chiar există țări din Europa unde reglementările sanitare prevăd ca o bolnavă diagnosticată cu cancer să fie preluată în tratament în 2 săptămâni. Da, asta este un lucru care pozitiv pozitiv, care arată și cât de important este ca tratamentul să înceapă rapid. Cum a decurs procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește opțiunile de tratament? Știu că ți le-am explicat și le-am exprimat și apoi, ca orice relație medic pacient, medicul informează pacienta trebuie să își exprime acordul sau dezacordul. Am comunicat excelent și fiecare am avut încredere în celălalt, în așa fel încât, fără niciun fel de întreruperi sau, să zicem, sincope, totul a debutat rapid și tratamentul. Poți să ne reamintești cum a fost în timpul tratamentului, nu numai fizic, dar și emoțional.

Mihaela Jiloveanu
Au apărut foarte multe schimbări și acela pentru mine.

Dr Gheorghe Peltecu
Îți aduci aminte care a fost primul sfat înainte de a spune îți voi da un sfat nemedical. A contat acela cu o perucă?

Mihaela Jiloveanu
Da. Da, va aduce perfect aminte, Da. Mi-ați spus că o să-mi cadă părul, că o să ajung după o ședință, două. În acest moment știam și de acest lucru și faptul că a fost bine că m-ați pregătit cumva, chiar dacă nu a fost acela. N-a fost un șoc acela nu? Altele da. Dar sfatul Și pentru că m-a sfătuit și în acel moment și cum ieșea cumva. A decurs un pic lin partea aceea.

Dr Gheorghe Peltecu
Și nu vă izolați de lume.

Mihaela Jiloveanu
Mi-ați spus și de partea cui să nu mă izolez? Partea aceea da cumva terapia mai izolat. Eu nu am dorit acest fapt. Dar terapia? Terapia cu citostatice, cu chimioterapia nu este ușoară. Pentru mine nu a fost deloc ușoară. A fost poate cea mai grea, dar v-am avut pe d-voastră alături, mi-ați povestit eu am conștientizat. Și doamna doctor, o să amintesc de doamna doctor Amalia Roșu. Mi-a fost un real sprijin și de câte ori i-am adresat întrebări, speriată de modificările corpului și psihic, am fost afectată. Da, recunosc, m-a sprijinit, a fost lângă mine. După fiecare ședință m-am mobilizat. Îmi spunea real realitatea că este un tratament toxic, dar că voi învinge. Am tot întrebat după fiecare ședință tot întrebam Voi reuși oare să ajung la final? Voi reuși să parcurg? Știam că nu toate pacientele suportă foarte bine acest tratament. De fiecare dată mi-a spus încă un pas, încă un pas. Mai aveți puțin? Când ne-am văzut, țin minte că ne-am văzut după a patra ședință de chimioterapie și am fost foarte bucuroasă că tratamentul și-a făcut efectul.

S-a văzut, s-a simțit. De-abia așteptam să termin și să ajungem să intrăm în intervenție chirurgicală.

Dr Gheorghe Peltecu
Am mai vrut să reamintesc pe scurt tratamentul, așa că da, cel puțin să fie o idee de cum poate fi un tratament în caz de luptă.

Mihaela Jiloveanu
De lupta mea. Da. Terapia adjuvantă șase ședințe de chimioterapie, apoi intervenție chirurgicală. Mastectomie. Axilară. Apoi am început și terapia cu anticorpi anti HER2, care până la sfârșit. Au fost între februarie.

Dr Gheorghe Peltecu
Și continuate patru intervenții.

Mihaela Jiloveanu
După intervenție, 14 ședințe. Între timp au urmat și cele 28 de ședințe de radioterapie 28, 25, 25.

Dr Gheorghe Peltecu
125.

Mihaela Jiloveanu
Au fost, dar și după terminarea ședințelor de radioterapie am început și terapia hormonală Pe care o.

Dr Gheorghe Peltecu
Am și.

Mihaela Jiloveanu
În prezent.

Dr Gheorghe Peltecu
Nu-mi mai aduc aminte dacă atunci când ai venit să ne vedem și să stabilim un diagnostic. Mai fusesem și la alte controale medicale sau ne-am întâlnit prima dată după primele semne de boală?

Mihaela Jiloveanu
Mi-am dorit părerea dumneavoastră?

Dr Gheorghe Peltecu
Am înțeles.

Mihaela Jiloveanu
Știam de la alte paciente de-ale dumneavoastră. Aflasem că le-ați ajutat. Știam că dumneavoastră ați sprijinit și partea de afecțiuni ginecologice, dar partea de sânge că vă ocupați de cancerul de sân.

Dr Gheorghe Peltecu
Se pare important. Relația medic-pacient, încrederea pe care o dă un medic pacientei. Simți acest lucru sau pur și simplu crezi că toate tratamentele sunt Standard și relația interumană este secundară.

Mihaela Jiloveanu
Este foarte importantă încrederea pe care ți-o dă medicul tău curant. Fără. Fără dumneavoastră. De exemplu, eu nu știu dacă ajungeam așa de repede în tratament.

Dr Gheorghe Peltecu
A informațiilor sau a necunoașterii în ansamblu, a cunoașterii fricii.

Mihaela Jiloveanu
Eram speriată, șocată. Toate sentimentele, până la urmă, sunt sentimente umane, dar toate spun cuvântul. Și mi-ați inspirat încredere. Am avut încredere încă de la început, de când am deschis ușa cabinetului dumneavoastră. Am avut încredere, am avut încredere că eu voi ajunge la. Spre vindecare. Voi urma tratamentul și voi învinge.

Dr Gheorghe Peltecu
Mă bucur că am avut.

Mihaela Jiloveanu
Încredere.

Dr Gheorghe Peltecu
Și pentru mine este O afirmație foarte necesară pentru a putea continua în același stil. În afară de noi, doctorii care te-am îngrijit, ai mai simțit sprijinul celorlalți, bănuiesc. Familia este.

Mihaela Jiloveanu
Familia. Pentru mine a fost importantă și mai importantă. Soțul și fratele au fost aproape nonstop de mine non-stop. Și ceilalți membri, dar ei doi.

Dr Gheorghe Peltecu
Cred că mediul extra familial poate să fie important în susținerea unei paciente care unei femei care se confruntă cu o boală canceroasă.

Mihaela Jiloveanu
Da, mai ales dacă ești o persoană sociabilă, comunicativă. Și atunci da, da, eu am avut și sprijinul lor și vreau să precizez. Domn profesor, vă rog să îmi dați voie. Pe parcursul terapiei am cunoscut mai multe doamne în aceeași situație, cu aceeași afecțiune. Doamne minunate, minunate! Chiar am legat o relație de prietenie cu unele dintre ele și. Pentru mine au fost de un real ajutor. Ne-am împărtășit unele celorlalte. Trăirile, stările.

Dr Gheorghe Peltecu
Sufletești.

Mihaela Jiloveanu
Și nu zic, eram singure, dar ne și sprijineam una pe cealaltă. Tratamentul Ce stări ai? Cum s-a desfășurat la tine? Ai vorbit cu doamna doctor? Cum ai rezolvat problema? Ne împărtășeam după fiecare ședință Stările, trăirile.

Dr Gheorghe Peltecu
Reacțiile adverse vor fi frământată acasă dacă nu le împărtășești cu cineva.

Mihaela Jiloveanu
Ne înțelegeam, vorbeam cumva aceeași limbă.

Dr Gheorghe Peltecu
Este foarte speriați la același viitor favorabil.

Mihaela Jiloveanu
Și ne mobilizăm împreună și ne spuneam Suntem bine, vom fi bine.

Dr Gheorghe Peltecu
Adică nu.

Mihaela Jiloveanu
Vom reuși.

Dr Gheorghe Peltecu
Nu există numai o echipă medicală, ci există o echipă și pacientele. Da, este un lucru important.

Mihaela Jiloveanu
Dar pentru mine a fost de un real ajutor.

Dr Gheorghe Peltecu
Acum, după experiența asta trecută cu succes, ai avea un sfat pentru femeile care se confruntă cu suferințe care ar putea fi cancere ginecologice? Ce recomandări le-ai face despre investigații de depistare precoce sau de prevenție.

Mihaela Jiloveanu
Important este cel mai bine, cum se spune, să previi decât să vindeci. Sunt importante controalele anuale. E important să mergi la control și dacă între controale apar alte simptome, e important să mergi să le discuți cu medicul tău ginecolog, medicul în care tu ai încredere în medicul care te sprijină. Este foarte important.

Dr Gheorghe Peltecu
Și e foarte.

Mihaela Jiloveanu
Important.

Dr Gheorghe Peltecu
Să devină un concept. Nu e nevoie să treci printr-o experiență ca să poți să ajungi la această filozofie, când poți să o înveți din experiența altora.

Mihaela Jiloveanu
Da, nu trebuie neapărat să se întâmple și să treci și tu și să suferi și tu, nu? Eu sunt un exemplu. Aș dori ca să nu. Să nu mai sufere nimeni, să nu mai treacă nimeni. Din păcate.

Dr Gheorghe Peltecu
Asta este, viața se întâmplă.

Mihaela Jiloveanu
Dar de ce nu? Dacă putem preveni și dacă pot învăța din experiențele noastre alte doamne și alți pacienți oncologici?

Dr Gheorghe Peltecu
Ăsta e și sensul podcastului nostru, să transmitem informații, să transmitem atitudini care să ajute și persoane sănătoase, nu numai persoane care sunt diagnosticate cu o boală oncologică. Întodeauna am perceput de la început că o persoană cu o voință deosebită. Nu, nu m-am înșelat deloc. Văzând parcursul pe care l-am avut împreună, cred că e importantă voința pentru paciente care se confruntă cu un diagnostic de cancer.

Mihaela Jiloveanu
Da, da.

Dr Gheorghe Peltecu
Chiar dacă nu are înnăscută în caracter, probabil că echipa medicală poate să i-o transfere și familia, de asemenea, tot sistemul de sprijin din jurul medicilor.

Mihaela Jiloveanu
Categoric, categoric trebuie să se mobilizeze. Chiar dacă ajunge. Și află la un moment dat că suferă de această afecțiune. Trebuie să spere că totul va fi bine. Trebuie să rămânem pozitivă. De ce să. Neg că nu sunt momente în care crezi că gata, numai până aici a fost. Nu mai pot să duc. Ba da, cu puțină voință, cu speranță, curaj ducem mai departe, mergem mai departe. Trebuie cumva să te mobilizezi și singur. Sunt lângă tine, medicii sunt lângă tine, cei din familie. Dar Mobilizarea proprie și pașii. Până la urmă și suferința trebuie să o duci singură. Te sprijini pe cei din jurul tău, pe absolut toată lumea, dar.

Dr Gheorghe Peltecu
Ai nevoie de capul sus.

Mihaela Jiloveanu
Voința, speranța că vei învinge. Ești o luptătoare. Sunt atâtea doamne care au luptat și au reușit. De ce să nu reușim și noi?

Dr Gheorghe Peltecu
Voința trebuie să te însoțească, numai că numai când ești în echipa medicală, când și când mergi acasă, când ești în societate, când mergi la serviciu. Pentru că știu că ți-am recomandat să continui serviciul, pentru că asta îți asigură un echilibru și arată că ești utilă. Pentru că altfel, stând acasă și fiind și bolnavă, ai sentimentul că nu mai ești utile, că nu mai interesează pe nimeni și că toți au un sentiment de compasiune și milă, ceea ce nu este deloc benefic. Nu ai simțit aceste perioade în care te-ai confruntat cu tratamentul că există o stigmatizare sau o lipsă de înțelegere din partea celor din jur sau lucrul ăsta nu l-ai constatat și te-a făcut să treci mai ușor prin această perioadă?

Mihaela Jiloveanu
Nu am avut niciun moment. Partea de stigmatizare. Eu cred că chiar cred.

Dr Gheorghe Peltecu
Că și psihică.

Mihaela Jiloveanu
Explică. Nu cei din.

Dr Gheorghe Peltecu
Jur, sociabilă sau persoană sociabilă, ca să nu ne rezumăm numai la femei. Este o persoană care sigur interacționează bine și trezește simpatia sau compasiunea celorlalți, fără ca să se simtă stigmatizată. Dar felul, structura ta m-a făcut să cred întotdeauna că ai numai prieteni în jur.

Mihaela Jiloveanu
Acum eu așa cred. Nu, nu, nu. Nu am simțit, nu am simțit. Oamenii au fost foarte empatici, m-au susținut de câte ori m-am întâlnit, m-au sprijinit. Nu am chiar nu pot să spun nimic. Oamenii sunt. Empatici? Dacă și știu că am vorbit cu mulți dintre ei. Există foarte multe familii în care există cazuri de. Bolnavi și pacienți cu această afecțiune. Și atunci mulți dintre ei mi-au relatat și mi-au povestit și prin ce au trecut. Ceilalți membri ai familiei, prieteni, cunoștințe.

Dr Gheorghe Peltecu
Suferința întregii familii.

Mihaela Jiloveanu
Știau prin ce trec. Cumva m-au sprijinit. Am avut numai cuvinte, am auzit numai cuvinte frumoase.

Dr Gheorghe Peltecu
Mesajul pe care aș vrea să îl transmitem împreună este următorul Cancerul de sân este cea mai frecventă afecțiune malignă a femeii. Dar cancerul de sân? Astăzi, așa cum este conceput pentru tratament, este o boală incurabilă. Dacă este depistată precoce, este o boală vindecabilă. Acesta este mesajul cel mai important. Și boala poate fi depistată în stadii precoce numai făcând controale periodice. Nu există o prevenție pentru cancerul de sân. Există doar o posibilitate de a-l diagnostica precoce prin metodele de diagnostic care există astăzi. Deci controalele periodice sunt importante. Aș vrea să revin la un alt aspect pe care l-am discutat pasiunea pentru sport. Pentru că una din recomandările unei paciente care a trecut printr-o astfel de experiență este să revină la viața normală pe care a avut-o înainte. Inclusiv sport. Sportul tonifică o persoană atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Poți să ne vorbești puțin de pasiunea ta, pe care te-am încurajat să o reiei și care sigur o vei relua în curând.

Mihaela Jiloveanu
Da, pasiunea pentru bowling. Mă refer și la pasiunea mea pentru bowling. Da, în momentul în care am aflat că am această afecțiune, mai aveam câteva etape. Eram deja calificată în finala acelui an și îmi doream nespus să joc, dar din păcate nu. Nu am mai putut fizic, nu mi-am mai permis, nu mai aveam energia necesară și am fost foarte tristă, chiar tristă atunci. Țin minte că vorbeam cu soțul meu. Te califici într-o finală, Nu e ușor să să aduni puncte, să ajungi într-o finală și să nu poți să participi. Chiar atunci nu dezvăluise încă nici celorlalți, celorlalte doamne cu care trebuia să joc. Intrasem în finale. Nici echipe, nici ulterior, după ce am. 3 săptămâni de la intervenția chirurgicală, am spus Am reușit să ies în familie, să intru în familie din nou și să merg la sală, să le spun că am trecut prin ce am trecut. Dar a fost o tristețe mare pentru mine, dar mi-am promis că mă voi mobiliza și că în cel mai scurt timp voi reveni pe piste.

Îmi voi relua antrenamentele și mă voi bate să ajung din nou într-o finală.

Dr Gheorghe Peltecu
Abia aștept să fiu în tribună, să te aplaude Meat!

Mihaela Jiloveanu
Țin minte că m-ați rugat să vă invit, atunci când va fi o competiție.

Dr Gheorghe Peltecu
Și eu sunt un mare admirator al sportului și numai un practicant al sportului. Așa că ne-am înțelege.

Mihaela Jiloveanu
Sentimentele.

Dr Gheorghe Peltecu
Și sentimentele.

Mihaela Jiloveanu
Mele.

Dr Gheorghe Peltecu
Bineînțeles. Mihaela, A fost o reală plăcere această discuție și îți mulțumesc încă o dată, atât pentru mine, dar și pentru potențialele ascultătoare cărora cu siguranță le-a transmis un mesaj pozitiv.

Mihaela Jiloveanu
Vă mulțumesc frumos pentru invitație. Vă mulțumesc mult de tot pentru tot sprijinul pe care mi l-ați acordat. Domn profesor.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc.

Mihaela Jiloveanu
Frumos.

Dr Gheorghe Peltecu
Mulțumesc! Acesta a fost ultimul episod al podcastului nostru educațional, intitulat Stigmă, nu stigmă. Vă așteptăm cu ocazia următorului sezon.