Adenopatia axilară, adică mărirea ganglionilor limfatici din zona subrațului, este un semn care poate alarma multe paciente cu probleme de sân sau care încep investigații pentru cancer mamar. Totuși, acest simptom nu indică întotdeauna o boală gravă: ganglionii axilari se pot modifica atât în urma unei infecții sau inflamații, cât și ca parte a unei reacții normale după un vaccin. Adenopatia axilară poate apărea și ca urmare a răspândirii celulelor canceroase, fiind un indicator important pentru medicul care stabilește următorii pași de tratament și monitorizare. În acest articol vei afla cum se diferențiază adenopatia benignă de cea malignă, care sunt semnele care trebuie să te alerteze și ce investigații sunt recomandate pentru stabilirea unui diagnostic corect, astfel încât să ai toate informațiile de bază dacă te confrunți cu această problemă sau vrei să înțelegi riscurile și opțiunile medicale disponibile.
Adenopatia axilară poate avea cauze benigne sau maligne. Evaluarea corectă (ecografie, RMN, PET-CT) ghidează diagnosticul și pașii de tratament.
Ce este adenopatia axilara?
De ce apar ganglionii axilari mariti in patologia mamara?
Clasificare: benign vs. malign
Adenopatia axilară inseamna marirea sau inflamatia ganglionilor limfatici din axila. Aceste structuri filtreaza limfa si sustin raspunsul imun. In patologia mamara, o astfel de modificare poate aparea dupa infectii sau inflamatii locale, dupa vaccin, dar poate fi si un semn care necesita excluderea unui proces malign (de exemplu, cancer mamar). In practica, discutam cel mai des despre doua contexte:
- Forma benigna: asociata cu procese non-tumorale, precum infectii, inflamatii sau reactii imune. De obicei, ganglionii sunt mobili, cu evolutie tranzitorie. Exemple frecvente: mastita, reactii post-vaccinale, limfedem postoperator.
- Forma maligna: intalnita in context oncologic, cand ganglionii pot deveni fermi, rigizi si uneori aderenti la planurile din jur. In cancerul de san, ganglionii din axila pot fi printre primele statii de drenaj limfatic implicate.
Diferentierea intre cele doua se face printr-un parcurs etapizat: examen clinic, investigatii imagistice si, cand este necesar, biopsie. Ideea cheie este simpla: marirea ganglionilor axilari nu inseamna automat cancer, dar nici nu trebuie ignorata.
Cauze frecvente ale ganglionilor axilari mariti in patologia mamara
In majoritatea situatiilor, modificarile ganglionare axilare au o explicatie benigna. Totusi, la paciente cu suspiciune sau diagnostic de cancer mamar, evaluarea trebuie facuta atent.
- Infectii: infectiile mamare pot duce la adenopatie in axila (adenopatie in axila). Mastita, mai ales in alaptare, se poate asocia cu febra, durere si roseata. Infectiile cutanate sau abcesele din zona subratului (streptococi, stafilococi) pot avea acelasi efect.
- Inflamatii: traumatismele, inflamatiile cronice sau dermatitele pot genera un raspuns reactiv al ganglionilor. Un exemplu posibil este fibroadenomul inflamator, care poate induce o reactie locala.
- Reactii post-vaccinale: dupa unele vaccinari, ganglionii din axila se pot mari temporar, ca parte din raspunsul imun. In mod obisnuit, evolutia este tranzitorie.
- Recidiva oncologica: la paciente cu istoric de cancer de sân, o modificare persistenta a ganglionilor axilari necesita excluderea recidivei sau a metastazelor regionale.
- Metastaze ganglionare: in unele tumori mamare, diseminarea limfatica poate afecta ganglionii axilari. Contextul clinic si imagistica orienteaza suspiciunea.
- Limfedem postoperator: dupa chirurgie mamara cu indepartare ganglionara, pot aparea modificari prin acumulare de limfa. De obicei, nu sugereaza malignitate, dar necesita monitorizare si, uneori, fizioterapie.
Alte cauze
- Boli autoimune: lupus eritematos sistemic sau artrita reumatoida pot asocia adenopatie in diverse teritorii, inclusiv axilar.
- TBC (tuberculoza): rar, tuberculoza limfatica poate afecta ganglionii, cu manifestari sistemice asociate.
Semnale de alarma si criterii care ridica suspiciunea de malignitate
Exista situatii in care aspectul clinic sau evolutia sugereaza ca nu este vorba doar de un raspuns reactiv. Aceste semne nu pun singure diagnosticul, dar indica nevoia de investigatii.
Modificari clinice
- Consistenta ferma: un ganglion dur, cu suprafata neregulata, poate ridica suspiciune.
- Aderenta: ganglionii greu mobili sau aderenti la planurile din jur pot necesita explorari suplimentare.
- Evolutie rapida: cresterea accelerata intr-un interval scurt este un semnal important.
- Dimensiune peste 1,5 cm: nu este un criteriu absolut, dar creste nivelul de prudenta.
- Multipli ganglioni: polinodularitatea, mai ales cu aspect neomogen, poate orienta catre un diagnostic diferential mai larg.
Simptome asociate
- Febra persistenta: cand nu exista o cauza infectioasa evidenta.
- Scadere inexplicabila in greutate: in lipsa unor schimbari de stil de viata.
- Transpiratii nocturne: mai ales daca sunt constante.
- Durere persistenta: mai ales daca se intensifica si nu raspunde la masuri uzuale.
In prezenta acestor elemente, se recomanda investigatii suplimentare (ecografie, biopsie, CT sau RMN), in functie de caz.
Investigatii imagistice in evaluarea ganglionilor axilari
In oncologia mamara, evaluarea imagistica sustine diferentierea dintre o reactie benigna si implicarea maligna. Cel mai des se folosesc ecografia axilara, RMN si PET-CT.
Ecografia axilara: benign vs. malign
Ecografia axilara este, de regula, prima investigatie, pentru ca este accesibila si ofera informatii morfologice utile despre ganglioni.
Aspecte sugestive pentru benignitate
- Forma ovalara si contur neted.
- Margini clare, fara semne de invazie.
- Structura uniforma, fara necroza sau calcificari.
- Fara vascularizatie patologica la Doppler.
Aspecte sugestive pentru malignitate
- Forma neregulata si margini spiculate.
- Structura heterogena, uneori cu zone de necroza.
- Semne de necroza centrala.
- Vascularizatie patologica, neregulata sau crescuta.
RMN si PET-CT
Cand ecografia nu clarifica suficient sau cand este necesara stadializarea, se pot recomanda metode avansate.
RMN mamar: indicatii si rol
- Indicatii: ecografie neconcludenta, suspiciune de afectare ganglionara profunda, evaluare in tumori avansate.
- Ce aduce in plus: rezolutie buna pentru tesuturi moi, aprecierea extensiei si a contextului local.
PET-CT: indicatii si rol
- Indicatii: stadializare in forme avansate sau suspiciune de recidiva.
- Ce aduce in plus: informatii despre activitatea metabolica, utile in identificarea diseminarii.
Cand se recomanda biopsia?
FNAC (Fine Needle Aspiration Cytology) este o metoda minim invaziva pentru recoltare citologica, utila in diferentierea dintre adenopatii reactive si cele suspecte in context oncologic.
In unele situatii, FNAC poate fi limitata (ganglioni fibrotici, zone necrozate). Atunci se poate recomanda o biopsie mai ampla, pentru informatie histopatologica.
Punctia-biopsie
Punctia-biopsie ofera un fragment de tesut pentru examinare histopatologica. Este aleasa cand este nevoie de mai multa informatie decat poate oferi FNAC.
Biopsia ganglionului santinela si excizia ganglionara
In functie de context, confirmarea se poate face prin biopsia ganglionului santinela sau, cand este indicat, prin excizie chirurgicala a ganglionilor afectati.
Biopsia ganglionului santinela
Procedura presupune prelevarea primului ganglion din traseul de drenaj limfatic al tumorii primare.
- Indicatii: stadializare in cancerul de sân in stadii initiale.
- Rol: poate reduce necesitatea unei excizii ganglionare extinse atunci cand rezultatul este negativ.
Excizia ganglionilor axilari
Se recomanda in situatii selectionate, cand exista confirmare sau suspiciune puternica de afectare extinsa.
- Indicatii: metastaze confirmate, boala avansata sau ganglion santinela pozitiv, in functie de protocol.
- Rol: stadializare si orientarea tratamentului adjuvant.
Algoritm de evaluare si management
Managementul depinde de context: istoric oncologic, examen clinic, rezultate imagistice si, cand este cazul, biopsie. Ideea este sa tratezi cauza, nu doar semnul.
Pasi in functie de contextul clinic
Pacienta cu istoric oncologic (cancer mamar anterior)
- Istoric detaliat: debut, evolutie, tratamente anterioare (chirurgie, chimioterapie, radioterapie, terapie hormonala).
- Examen clinic: evaluarea ganglionilor din axila (subrat) si a sanului.
- Imagistica: ecografie axilara, apoi RMN sau PET-CT, in functie de suspiciune.
- Confirmare: biopsie cand exista criterii de suspiciune.
Pacienta fara antecedente oncologice
- Evaluare clinica: durata, consistenta, simptome asociate.
- Primul pas: ecografie axilara si corelare cu contextul mamar.
- Daca este suspect: biopsie, apoi conduita ghidata de rezultat.
Monitorizare, tratament conservator sau interventie
A. Monitorizare
- Indicatii: adenopatie reactiva, fara semne suspecte imagistic.
- Urmarire: control clinic si ecografie la interval recomandat.
B. Tratament conservator
- Indicatii: infectii/inflamatii, limfadenita reactiva.
- Urmarire: daca adenopatia persista, se re-evalueaza si se ia in calcul biopsia.
C. Interventie
- Biopsia ganglionului santinela: pentru stadializare, in contexte selectionate.
- Limfadenectomie axilara: cand exista afectare ganglionara extinsa, conform indicatiilor.
Abordarea variaza intre monitorizare si interventie, in functie de natura benigna sau maligna a adenopatiei.
Întrebări frecvente și recomandări pentru pacienți
Frecventa controalelor depinde de diagnostic si de istoricul pacientei. Dupa tratamentul pentru cancerul de san, urmarirea este, de regula, mai stricta in primii ani, apoi se rareste. Monitorizarea include examen clinic si, la nevoie, ecografie.
Procedura este minim invaziva, dar pot exista complicatii, in functie de caz:
- infectie
- limforee
- limfedem
- durere
- cicatrici
La paciente cu istoric oncologic, o modificare persistenta sau progresiva a ganglionilor axilari trebuie evaluata pentru a exclude recidiva. Confirmarea se face prin imagistica si biopsie, daca este indicat.
Urmarirea post-tratament vizeaza depistarea recidivei, gestionarea efectelor secundare si mentinerea calitatii vietii. Poate include consult periodic, imagistica (mamografie, ecografie, RMN la risc crescut) si evaluarea complicatiilor (de exemplu, limfedem).
Referinte
- Jain R, Khanna R, Verma A, Rana S, Sharma M. Evaluation of axillary lymph nodes in breast cancer patients with clinically negative axilla using contrast-enhanced ultrasonography. World J Surg Oncol. 2024;22(1):211. doi:10.1186/s12957-024-03419-0
- Xiong J, Zuo W, Wu Y, Zhang Y, Li J. Ultrasonography and clinicopathological features of breast cancer in predicting axillary lymph node metastases. BMC Cancer. 2022;22(1):1155. doi:10.1186/s12885-022-10240-z
- Li Y, Wang J, Li C, Zhu H, Zhu X, Chen J, Cui H. Diagnostic value of multiple ultrasound diagnostic techniques for axillary lymph node metastases in breast cancer: A systematic analysis and network meta-analysis. Front Oncol. 2023;13:1091786. doi:10.3389/fonc.2023.1091786
- Heidinger M, Weber WP. Axillary surgery for breast cancer in 2024. Cancers (Basel). 2024;16(9):1623. doi:10.3390/cancers16091623
- American College of Radiology. Lymph node staging in newly diagnosed breast cancer: Point—Preoperative staging axillary ultrasound is valuable. AJR Am J Roentgenol. 2022;218(4):667–673. doi:10.2214/AJR.21.26812
- NICE (National Institute for Health and Care Excellence). Early and locally advanced breast cancer: diagnosis and management. NICE guideline [NG101]. 2018 [updated 2023]. Available from: https://www.nice.org.uk/guidance/ng101
- NHS England. Guidelines for the management of breast cancer. UK NHS Breast Cancer Programmes. 2020. Available from: https://www.england.nhs.uk