Infectia cu virusul HPV (Human Papilloma Virus)

Virusul HPV face parte din marea familie a Papilloma virusurilor, care reuneste peste 200 de virusuri inrudite, unele dintre ele fiind transmisibile prin contact sexual vaginal, anal sau oral. Daca te intrebi ce inseamna HPV, acesta este acronimul pentru Human Papilloma Virus - virusul Papilloma uman. 

Ce este infectia cu HPV?

Infectia cu HPV este frecventa: practic, ea se produce in cateva luni dupa inceperea vietii sexuale. Majoritatea persoanelor active sexual se infectează cu HPV la un moment dat, în decursul vieții. Aproximativ jumatate din totalul infectiilor se realizeaza cu tulpini cu risc oncogen inalt; dintre acestea, tipurile 16 si 18 sunt responsabile pentru 70% dintre cancerele de col uterin si a leziunilor precanceroase.

Infectia cu HPV afecteaza atat barbatii cat si femeile; ambele sexe pot dezvolta, in timp, cancere induse de HPV. Infectia cu HPV este responsabila pentru 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, 90% dintre cazurile de cancer anal, 72% dintre cazurile de cancer orofaringian si de 60-75% dintre cazurile de cancere vulvare, vaginale sau peniene. Daca mentionam verucile genitale, HPV este responsabil pentru aproape toate cazurile existente.

Majoritatea infectiilor cu HPV nu determina aparitia cancerului, deoarece sistemul imunitar reuseste sa tina virusul sub control. Aproximativ 90% dintre infectiile cu HPV se elimina in cateva luni dupa infectare sau in decurs de maxim 2 ani. Totusi, in unele cazuri, o tulpina inalt oncogena ajunge sa persiste in organism timp de mai multi ani la rand, putand determina modificari celulare care sa se transforme in cancer.

Cancerul determinat de tulpinile inalt patogene de HPV poate fi prevenit prin vaccinare.

Tipuri de HPV si riscurile asociate acestora

Orice virus HPV este incadrat in una dintre cele doua categorii desemnate de catre cercetatori: cu risc oncogen inalt sau cu risc redus. 

·        Serotipurile cu risc scazut nu sunt patogene sau declanseaza aparitia negilor in zona genitala, a gurii sau a gatului;

·        Serotipurile inalt oncogene pot determina aparitia a diferite tipuri de cancer. Exista aproximativ 14 tulpini cu risc crescut, dintre care cele mai cunoscute si mai frecvente sunt HPV16 si HPV18: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66 si 68. C

Cele mai periculoase tulpini de HPV

In cadrul grupei de HPV HR (High Risk) sunt incluse mai multe tulpini de virus, dar HPV16, 18, 33, 31, 35 si 45 sunt identificate in 95% dintre cazurile de cancer de col uterin din lume. Aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt produse de tulpinile HR 16 si 18.

Tulpina 16

Infectia HPV cu tulpina 16 este considerata cea mai comuna si cea mai cancerigena, fiind identificata in 55% dintre cancerele cervicale si in 45% dintre leziunile CIN3 (prezenta de celule puternic modificate, observate la testul Babes-Papanicolau). 

Persistenta iesita din comun a tulpinii HPV 16 este incriminata pentru procentul mare de cancere pe care il determina. 

Tulpina 18

Atunci cand este vorba despre o infectie HPV, tulpina 18 este considerata a doua cea mai patogena din grupul cu risc oncogen inalt. 

Statisticile au demonstrat ca HPV 18 este identificat in 37% dintre carcinoamele cu celule scuamoase si in 13% dintre adenocarcinoame. 

Transmiterea HPV 

Virusul HPV este transmis prin contactul piele pe piele. Infectia genitala cu HPV se realizeaza prin contact sexual vaginal, anal sau oral. Atingerea intima este suficienta pentru transmiterea virusului, nefiind nevoie de penetrare pentru aceasta.

Peste 80% din populatia tanara este infectata cu una sau mai multe tulpini de HPV fara sa fie constienta de asta, deoarece simptomele sunt complet absente. Asta inseamna ca infectia HPV poate fi contactata chiar daca partenerul(a) pare complet sanatos.

In Romania, infecțiile cu HPV determină, anual, peste 3300 cazuri noi de cancer de col uterin si peste 500 de alte tipuri de cancer. Merita mentionat ca, in cazul Romaniei, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer la femei, dupa cancerul de san si cancerul colo-rectal. Zilnic, aproximativ 9 femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin si aproximativ 5 dintre acestea pierd lupta cu boala.

Cand este vorba despre HPV, transmitere se poate face si prin intermediul jucariilor sexuale care nu au fost dezinfectate corespunzator.

Transmiterea de la mama la fat este posibila in timpul nasterii. In acest caz, bebelusul poate dezvolta o afectiune denumita papilomatoza respiratorie recurenta, cand verucile se dezvolta pe mucoasa care captuseste aparatul respirator. 

Aparitia simptomelor infectiei cu HPV la copii poate fi indicatorul unui abuz sexual.

Factori de risc pentru transmiterea HPV

Infectia cu HPV este frecventa, iar printre factorii de risc se numara:

·        Numarul mare de parteneri sexuali si sexul cu persoane care au avut un numar mare de parteneri sexuali;

·        Varsta: verucile comune sunt mai frecvente la copii, verucile genitale sunt mai des intalnite la adolescenti si tineri;

·        Sistemul imunitar slabit: riscul de imbolnavire al persoanelor infectate cu HIV/SIDA si al celor care sunt in tratament post-transplant este mai mare;

·        Leziuni cutanate: zonele de piele cu leziuni sunt mai expuse la infectie;

·        Contactul piele pe piele: atingerea verucilor unei alte persoane sau atingerea obiectelor care au fost expuse contactului cu HPV (dusuri comune, pisicina etc) cresc riscul de infectie.

HPV la femei

Infectia cu HPV este foarte raspandita, inclusiv in cazul femeilor; se estimeaza ca 80% dintre femei vor intra in contact cu Papilloma virusul in decursul vietii. Tulpinile de HPV cu risc oncogen inalt sunt responsabile pentru 3% din totalul cazurilor de cancer diagnosticate la femei si pentru peste 70% din cazurile de cancer de col uterin [4]. 

Infectia cu HPV poate determina aparitia de negi in zona genitala sau orala. Desi incidenta cancerului orofaringian produs de HPV este mai mica la femei decat la barbati, nici ele nu sunt ferite de modificari tumorale orale, vulvare, vaginale sau anale. 

Îți recomandăm să citești și următoarele articole:

⮕Displazia de col uterin (cervicală)

⮕Cancerul de col uterin (cancer cervical)- Cauze, Simptome si Tratament

⮕Testul Babes-Papanicolau (PAP) - Cand se recomanda?

Infectia cu HPV in sarcina

Infectia HPV nu modifica sansele unei femei de a ramane insarcinata, dar poate avea un impact negativ:

·        Poate determina aparitia de modificari cervicale pe perioada sarcinii, care este una de relativa imunosupresie pentru mama;

·        Poate determina aparitia de veruci care cresc si sangereaza, hormonii asociati sarcinii creand un mediu favorabil dezvoltarii acestora;

·        Poate impune efectuarea unei cezariene;

·        Poate determina infectarea bebelusului in timpul nasterii vaginale. 

Care sunt simptomele infectiei cu virusul HPV

Dupa cum am vazut, de cele mai multe ori organismul este capabil sa elimine singur infectia cu HPV, inainte de aparitia verucilor. De aceea, cand e vorba despre HPV, simptome sunt rareori prezente. Totusi, in unele cazuri, acestea vegetatiile isi fac aparitia, cu aspect si localizare diferite in functie de tipul de HPV implicat. 

Cum poate fi diagnosticata infectia cu virusul HPV?

Uneori, infectia cu HPV poate determina aparitia de veruci, caz in care diagnosticul este usor de stabilit. Dar, in majoritatea cazurilor, infectia cu HPV este asimptomatica, astfel ca trece neobservata. Din pacate, nu exista nici un test HPV la farmacie, care ar putea sa te ajute sa afli daca ai fost sau nu infectat. 

Testarea pentru HPV decurge diferit in cazul barbatilor si al femeilor.

Testarea HPV pentru femei

Conform ghidurilor internationale de medicina preventiva, femeile ar trebui sa faca primul test Babes-Papanicolau la varsta de 21 ani, indiferent daca sunt sau nu active din punct de vedere sexual. Femeile cu varste intre 21 si 29 ani ar trebui sa faca un test Babes-Papanicolau la fiecare 3 ani. Femeile cu varste intre 30 si 65 ani ar trebui sa faca una dintre urmatoarele:

·        Un test Babes-Papanicolau la fiecare 3 ani, sau

·        Un test de identificare HPV la fiecare 5 ani (este un test de screening care identifica tulpinile HPV cu risc oncogen inalt), sau

·        Sa faca un test Babes-papanicolau si un test HPV la fiecare 5 ani.

In unele situatii, medicul poate recomanda efectuarea testului Babes-Papanicolau mai frecvent, sau poate solicita si investigatii suplimentare, de tipul colposcopiei. 

Identificarea precoce a HPV la femei este esentiala pentru prevenirea mortalitatii datorata cancerului de col uterin.

Testul Babes-Papanicolau

Testul Babes-Papanicolau este considerat cea mai fiabila metoda de screening in cazul cancerului de col uterin. Practic, cu ajutorul unei periute speciale, medicul recolteaza celule de suprafata din interiorul colului uterin, care sunt apoi examinate la microscop in cautare de anomalii celulare.

Exista un sistem de comunicare a rezultatelor care evalueaza existenta unei inflamatii sau a unor anomalii celulare care pot indica o faza pre-canceroasa:

·        ASCUS - modificari ale celulelor epiteliului scuamos: rezultat comun care se asociaza in proportie de peste 50% cu existenta unei tulpini HPV cu risc inalt oncogen. Se repeta testarea dupa 4- 6 luni sau se efectueaza colposcopia si testarea HPV;

·        L-SIL – leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut; se recomanda repetarea testului Babes-Papanicolau in termen de 6 - 9 luni;

·        H-SIL - leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt; necesita colposcopie, biopsie si examen histopatologic;

·        AGC - anomalii ale epiteliului glandular; se executa chiuretaj de col si examen histopatologic.

 Tratamentul HPV

Cand se discuta despre HPV si tratament, acesta se adapteaza la localizarea HPV.

De cele mai multe ori nu este necesar nici un tratament pentru verucile cauzate de infectia cu HPV, ele disparand de la sine, mai ales la copii. In cazul adultilor se poate apela la diverse creme sau la tehnici chirurgicale pentru indepartarea vegetatiilor care determina disconfort.

Tratamentul pentru infectia cu HPV la nivel cervical include mai multe tipuri de interventii, in functie de rezultatele investigatiilor efectuate. Leziunile precanceroase trebuie indepartate fie prin crioexcizie, excizie chirurgicala, conizatie si asa mai departe. Tehnica folosita este aleasa de medic in functie de aspectul clinic. 

HPV si riscul de cancer de col uterin

Cele mai multe dintre infectiile cu HPV sunt eliminate de catre imunitatea naturala a organismului in termen de aproximativ 12 luni. Totusi, in aproximativ 10% din cazuri, infectia cu HPV la nivelul colului uterin devine persistenta, ceea ce le expune pe aceste femei la a dezvolta cancer cervical. 

Desi peste 90% dintre cancerele cervicale sunt produse de tulpinile inalt oncogene ale HPV, procentul femeilor cu infectie persistenta care ajung sa dezvolte cancer este mic. Testele de screening efectuate corect permit identificarea unor potentiale leziuni in stadiu incipient si tratarea lor adecvata, stiut fiind ca dureaza pana la 10 ani de la infectie pana la aparitia modificarilor celulare locale.

HPV si riscul de cancer vaginal

Cancerul vaginal apare in special la femeile cu varsta mai mare de 40 ani si are etiologie variata, incriminate fiind unele substante chimice, iritantii, consumul cronic de alcool, virusul imunodeficientei umane si virusul HPV. 

Fiind vorba despre o boala plurifactoriala, este dificil de stabilit cat din riscul de a dezvolta cancer vaginal se datoreaza exclusiv infectiei HPV, dar aceasta joaca, fara indoiala, un rol important.

Prevenirea infectiei cu HPV

Avand in vedere ca infectia cu HPV este atat de raspandita, prevenirea este extrem de dificila. Recomandarea specialistilor este de stimulare a imunitatii, astfel incat organismul sa elimine pe cale naturala virusul. Exista o mare varietate de produse pentru prevenirea si tratarea verucilor, eliberate fara prescriptie medicala, dar este intotdeauna cel mai bine sa consulti medicul inainte de a le achizitiona. 

Cea mai eficienta metoda de lupta impotriva complicatiilor generate de tulpinile cu risc oncologic inalt este vaccinarea.

Vaccin impotriva infectiei cu HPV

Vaccinarea antiHPV este gratuita, in Romania, pentru fetele cu varste cuprinse intre 11 si 18 ani. Exista 3 vaccinuri HPV disponibile in prezent pe piata; toate ofera protectie impotriva tulpinilor celor mai virulente, HPV 16 si HPV 18. Unul dintre ele previne, in plus, infectia cu tulpinile HPV 6 si HPV 11, responsabile pentru 90% dintre verucile vaginale. 

Un altul este recunoscut pentru ca ofera cea mai larga protectie, acoperind tulpinile 16, 18, 6, 11, 31, 33, 45, 52 si 58. Este, de altfel, vaccinul utilizat si in Romania in campania de prevenire a cancerului de col uterin. Un lucru foarte important este ca, in multe dintre tarile occidentale, vaccinarea antiHPV este gratuita si pentru baieti.

Informatii despre vaccinul HPV in Romania

In Romania, vaccinarea impotriva HPV este un subiect de interes major pentru sanatatea publica, insa rata de vaccinare ramane inca scazuta. Aceasta situatie este determinata de o serie de factori, printre care lipsa de informatii si de constientizare a populatiei, dar si probleme de accesibilitate la vaccin.

Bariera majora in calea vaccinarii impotriva HPV in Romania o reprezinta lipsa de informare. Multe persoane nu inteleg importanta vaccinarii si nu sunt constiente de riscurile asociate cu HPV. Pentru a imbunatati rata de vaccinare impotriva HPV sunt necesare eforturi conjugate din partea autoritatilor, a organizatiilor non-profit si a comunitatilor.

Campaniile de constientizare si educatie sunt esentiale pentru a imbunatati intelegerea populatiei despre importanta vaccinarii. De asemenea, este necesara imbunatatirea accesului la vaccin, prin cresterea numarului de centre de vaccinare si prin asigurarea disponibilitatii vaccinului in toate regiunile tarii.

Ce este si ce contine vaccinul anti HPV

Vaccinul anti-HPV este un produs biologic proiectat sa stimuleze sistemul imunitar pentru a produce anticorpi impotriva HPV. Acest lucru inseamna ca acest vaccin nu contine virusul in sine, ci doar particule asemanatoare cu virusul, cunoscute sub numele de „virus-like particles” (VLPs). Aceste VLPs sunt produse prin inginerie genetica si nu contin ADN viral, deci nu pot cauza infectia cu HPV.

In plus, vaccinurile HPV contin si adjuvanti, substante care ajuta la stimularea raspunsului imunitar al organismului. Atunci cand vine vorba despre HPV, vaccinul actioneaza prin stimularea sistemului imunitar al organismului sa produca anticorpi impotriva HPV. Odata ce anticorpii sunt produsi, ei raman in organism si ofera protectie impotriva infectiilor viitoare cu HPV. Astfel, vaccinul anti-HPV nu trateaza o infectie existenta cu HPV, ci mai degraba previne infectiile viitoare. Vaccinul impotriva HPV poate reduce riscul de cancer de col uterin cu pana la 90%.

Vaccinul este, de asemenea, eficient in prevenirea altor tipuri de cancer legate de HPV, precum cancerul de anus, vulva, vagin si orofaringe. Este important de mentionat ca, desi vaccinul anti-HPV poate preveni majoritatea cazurilor de cancer de col uterin, acesta nu inlocuieste screeningul pentru cancerul de col uterin. Femeile ar trebui sa continue sa faca teste Papanicolau si HPV conform recomandarilor medicale, chiar daca au fost vaccinate.

Cum actioneaza vaccinul anti HPV

Vaccinul anti-HPV functioneaza printr-un proces de imunizare activa, in care sistemul imunitar al organismului este stimulat pentru a produce anticorpi impotriva virusului HPV. Acest lucru se realizeaza prin introducerea unor proteine similare cu cele ale virusului in organism, fara a contine insa virusul in sine, deci fara a putea cauza boala. Anticorpii astfel creati vor ramane in organism si vor fi gata sa lupte impotriva virusului HPV in cazul unei infectii viitoare.

Vaccinul anti-HPV poate proteja impotriva mai multor tipuri de virus HPV, inclusiv tipurile 16 si 18, care sunt responsabile pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer de col uterin. De asemenea, unele vaccinuri pot proteja si impotriva altor tipuri de virus HPV care cauzeaza veruci genitale, cum ar fi tipurile 6 si 11. Vaccinul anti-HPV este cel mai eficient daca este administrat inainte ca persoana sa fie expusa la virus, adica inainte de debutul activitatii sexuale.

De aceea, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda vaccinarea fetelor cu varsta intre 9 si 14 ani. Vaccinul nu poate vindeca o infectie HPV existenta, dar poate preveni infectiile viitoare. Vaccinul ofera protectie pe termen lung impotriva virusului HPV. Studiile arata ca acesta ramane eficient timp de cel putin 10 ani, dar se estimeaza ca protectia ar putea dura mult mai mult, cu conditia respectarii schemei vaccinului HPV.

Pentru cine este recomandat vaccinul anti HPV?

Vaccinul anti-HPV este recomandat pentru diverse grupuri de varsta si in anumite situatii specifice. In primul rand, acesta este recomandat pentru preadolescenti, adolescenti si tineri, fete si baieti, cu varsta cuprinsa intre 9 si 26 de ani. Vaccinarea impotriva HPV atinge maximum de eficienta atunci cand este administrata la varsta de 11 sau 12 ani.

Totusi, vaccinul poate fi de asemenea administrat adultilor cu varsta pana in 45 de ani, in functie de recomandarile medicului. Vaccinul anti-HPV este recomandat si pentru persoanele care sunt in mod deosebit expuse la riscul de a se infecta cu virusul HPV. Acesta include persoanele cu un sistem imunitar slabit, cele care au avut deja infectii cu HPV sau cele care au avut relatii sexuale cu mai multe persoane. De exemplu, vaccinul HPV este recomandat pentru persoanele cu HIV, deoarece acestea sunt mai predispuse la infectii cu HPV si au un risc mai mare de a dezvolta cancer cauzat de HPV.

Este recomandat ca vaccinul anti-HPV sa fie administrat inainte de debutul vietii sexuale, acesta oferind cea mai mare eficacitate in prevenirea infectiilor cu HPV in acest caz. Chiar daca o persoana a avut deja o infectie cu HPV, vaccinul poate fi totusi util. Vaccinul poate proteja impotriva altor tulpini ale virusului cu care persoana respectiva nu a fost inca infectata.

Cand se poate administra vaccinul anti HPV?

Vaccinul HPV poate fi administrat incepand cu varsta de 9 ani si se recomanda vaccinarea inainte de inceperea vietii sexuale, astfel oferind cea mai buna protectie impotriva virusului HPV. Schema de vaccinare pentru HPV depinde de varsta la care este administrat vaccinul. Pentru cei cu varsta intre 9 si 14 ani, se recomanda 2 doze de vaccin, cu un interval de 6 luni intre ele. Pentru adolescentii si adultii cu varsta de 15 ani si peste, se recomanda 3 doze de vaccin.

Daca te intrebi, pentru vaccin HPV pana la ce varsta se face, recomandarea specialistilor variaza, varsta maxima mentionata fiind cea de 45 ani. Vaccinul anti HPV nu este in general recomandat pentru femeile insarcinate. Totusi, vaccinarea poate fi luata in considerare in anumite circumstante, cu recomandarea medicului. CDC noteaza ca, desi datele sunt limitate, studiile nu indica niciun risc asociat cu administrarea vaccinului HPV in timpul sarcinii.

Vaccinarea in timp util si respectarea schemei de vaccinare recomandate sunt esentiale pentru a obtine cea mai buna protectie posibila.

Se poate administra vaccinul anti HPV daca exista infectia in corp

Vaccinul anti-HPV poate fi administrat chiar si in prezenta unei infectii cu HPV existente. Este important sa se inteleaga ca vaccinul nu are capacitatea de a vindeca infectia deja existenta, dar are rolul de a preveni infectiile cu alte tulpini ale virusului HPV. Exista peste 100 de tulpini ale virusului HPV, iar vaccinul este eficient in prevenirea celor mai periculoase dintre acestea, care sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de cancer cervical.

Chiar daca o persoana este deja infectata cu o anumita tulpina a virusului, vaccinul poate preveni infectiile cu alte tulpini. Aceasta este o veste buna, deoarece multe persoane pot fi deja purtatoare ale virusului fara a fi constiente de acest lucru. Vaccinul HPV are un rol preventiv, nu curativ. Acesta nu poate trata leziunile sau cancerul cauzate de HPV, dar poate preveni aparitia acestora in viitor prin blocarea infectiilor cu alte tulpini HPV. Inainte de a lua decizia de a se vaccina, este recomandat ca persoanele sa se testeze pentru HPV.

Acest lucru poate ajuta la o mai buna intelegere a situatiei lor specifice si la luarea unei decizii informate. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda testarea pentru HPV pentru toate femeile cu varsta de peste 30 de ani.

Schema de administrare a vaccinului HPV

Programul de vaccinare impotriva HPV este esential pentru prevenirea infectiei cu acest virus. Daca te intrebi cate doze de vaccin HPV se fac: vaccinul HPV este de obicei administrat in doua sau trei doze, in functie de varsta persoanei vaccinate.

Conform recomandarilor Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC), copiii care primesc vaccinul HPV inainte de a implini 15 ani au nevoie de doar 2 doze. Persoanele care sunt vaccinate dupa varsta de 15 ani (adolescentii si adultii) sau care au anumite afectiuni care slabesc sistemul imunitar au nevoie de 3 doze pentru a fi pe deplin protejate.

Vaccinul HPV se administreaza prin injectie intramusculara, de obicei in partea superioara a bratului. Aceasta inseamna ca vaccinul este injectat adanc in muschi, nu in tesutul subcutanat sau in vena. Metoda de administrare a fost aleasa pentru a asigura un raspuns imun puternic si eficient impotriva virusului. Este crucial de subliniat importanta respectarii schemei de vaccinare recomandate.

Omiterea sau intarzierea dozelor poate reduce eficacitatea vaccinului si poate rezulta intr-o protectie insuficienta impotriva virusului HPV. Respectarea programului de vaccinare este esentiala pentru a asigura eficacitatea maxima a vaccinului. Vaccinarea in situatii speciale, cum ar fi in cazul persoanelor imunocompromise, poate necesita o abordare diferita.

De exemplu, persoanele cu anumite afectiuni care slabesc sistemul imunitar pot avea nevoie de un program de vaccinare diferit sau de doze suplimentare. Acest lucru trebuie discutat cu un medic specialist inainte de inceperea vaccinarii.

Cat timp ofera vaccinul HPV protectie impotriva infectiei?

Este important de mentionat ca, desi vaccinul ofera o protectie extinsa, acesta nu inlatura complet riscul de infectare cu HPV. Acesta acopera cele mai periculoase tulpini de HPV, inclusiv HPV 16 si 18, care sunt responsabile pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer de col uterin, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

De asemenea, unele vaccinuri ofera protectie si impotriva altor tulpini de HPV care pot cauza cancer anal, vulvar, vaginal si orofaringian. Exista si posibilitatea revaccinarii. Aceasta poate fi necesara in functie de varsta la care s-a efectuat vaccinarea initiala si de tipul de vaccin utilizat. Revaccinarea se face pentru a asigura o protectie continua impotriva virusului.

Cu toate acestea, este esential sa se inteleaga ca vaccinul HPV nu este un substitut pentru screening-ul cancerului de col uterin. Femeile ar trebui sa continue sa se supuna testelor Papanicolau sau testelor HPV, conform recomandarilor medicului.

In ce situatii este contraindicata vaccinarea?

Vaccinul anti HPV a reprezentat un pas important in prevenirea cancerului de col uterin si a altor forme de cancer asociate cu acest virus. Cu toate acestea, exista anumite situatii in care vaccinarea este contraindicata. Starea generala de sanatate a unei persoane poate influenta modul in care aceasta raspunde la vaccin. Persoanele cu o boala severa sau care se afla intr-o stare generala de sanatate precara ar trebui sa amane vaccinarea.

De asemenea, vaccinul anti HPV nu este recomandat celor care au avut anterior o reactie alergica severa la oricare dintre componentele acestuia, deoarece riscul de a dezvolta o reactie alergica similara este mai mare. Varsta este un alt factor care poate determina daca vaccinarea este recomandata sau nu. Majoritatea vaccinurilor anti HPV sunt aprobate pentru utilizare incepand cu varsta de 9 ani.

Totusi, exista si unele vaccinuri care sunt recomandate si pentru grupuri de varsta mai mari. Femeile insarcinate nu ar trebui sa primeasca vaccinul anti HPV, deoarece efectele acestuia asupra dezvoltarii fetale nu sunt cunoscute in totalitate. Desi cercetarile preliminare nu au aratat niciun risc semnificativ asociat cu vaccinarea in timpul sarcinii, precautia este esentiala in astfel de situatii.

De asemenea, nu exista suficiente date privind siguranta administrarii vaccinului la femeile care alapteaza. In cazul persoanelor cu un sistem imunitar slabit, fie din cauza unei boli (cum ar fi HIV), fie din cauza tratamentului pentru o alta afectiune (cum ar fi chimioterapia), este recomandat sa discute cu medicul inainte de administrarea vaccinului anti HPV. Aceasta recomandare se datoreaza faptului ca raspunsul imunitar la vaccin poate fi mai slab, reducand astfel eficacitatea acestuia.

Ce avantaje are vaccinul anti HPV pentru adulti si copii?

Vaccinul anti-HPV prezinta o serie de avantaje semnificative, atat pentru adulti cat si pentru copii, printre care se numara prevenirea dezvoltarii anumitor tipuri de cancer si protectia pe termen lung impotriva virusului. HPV (Human Papillomavirus) este un factor cunoscut pentru dezvoltarea cancerului de col uterin, dar poate contribui si la aparitia cancerului anal, de gat si de limba, iar vaccinarea reduce semnificativ riscul acestor tipuri de cancer atat la adulti, cat si la copii.

Un alt avantaj al vaccinului anti-HPV este protectia pe termen lung pe care o ofera impotriva tulpinilor periculoase de HPV. Odata administrat vaccinul HPV la femei, el poate oferi protectie timp de mai multi ani, ceea ce inseamna ca adultii si copiii sunt protejati pe termen lung de infectiile cu HPV.  Vaccinul anti-HPV nu doar protejeaza individul vaccinat, dar contribuie si la reducerea generala a raspandirii virusului.

Prin vaccinarea unei proportii mari din populatie si prin administrarea vaccinului HPV la barbati se poate reduce semnificativ transmiterea virusului in comunitate, protejand astfel si persoanele care nu pot fi vaccinate. Aceasta este o strategie importanta de sanatate publica, cunoscuta sub numele de imunitate de turma.

In plus, vaccinul anti-HPV este cost-eficient. In comparatie cu tratamentul pentru cancer sau alte afectiuni asociate cu HPV, costul vaccinului este mult mai mic. Prin prevenirea aparitiei bolilor, vaccinarea poate duce la economii considerabile in ceea ce priveste costurile legate de sanatate pe termen lung.

Ce efecte secundare pot aparea in urma vaccinarii anti HPV?

Efectele secundare ale vaccinului HPV pot varia de la reactii usoare pana la simptome mai severe, desi acestea din urma sunt rare. Cele mai frecvente reactii adverse la vaccinul HPV includ durere, umflare si roseata la locul injectarii, care, in majoritatea cazurilor, trec in cateva zile.

Acestea sunt reactii locale, asa-numitele „reactii de grad 1”, care sunt cele mai comune si sunt asociate cu orice tip de vaccinare. Totusi, exista si efecte secundare mai grave care pot aparea, dar sunt mai rare. Pentru vaccinul HPV, reactii adverse mai importante pot include febra, greata, oboseala sau ameteli.

Aceste reactii adverse sunt considerate „de grad 2” si afecteaza mai putin de 1% dintre persoanele vaccinate. Daca aceste simptome persista sau se inrautatesc, este recomandat sa se consulte un medic. Reactiile alergice la vaccinul HPV sunt foarte rare, dar pot fi severe.

Simptomele pot include urticarie, dificultate in respiratie sau umflarea fetei, buzelor, limbii sau gatului. Aceasta este o situatie de urgenta medicala si necesita ingrijire medicala imediata. Reactiile alergice severe la vaccinul HPV sunt extrem de rare, afectand mai putin de 1 la 1 milion de doze administrate.

Recomandari dupa vaccinarea impotriva HPV

Dupa vaccinarea impotriva HPV, este posibil ca unele persoane sa experimenteze reactii adverse usoare. De exemplu, durerea la locul injectarii, febra sau o stare generala de rau pot fi simptome comune. Majoritatea acestor reactii sunt temporare si vor disparea de la sine.

Cu toate acestea, este foarte important ca persoanele vaccinate sa monitorizeze aceste reactii si sa comunice cu medicul daca simptomele persista sau se agraveaza. Chiar daca vaccinul HPV ofera protectie impotriva majoritatii tulpinilor de HPV care cauzeaza cancer, nu acopera toate tulpinile asociate cu cancerul.

Prin urmare, continuarea comportamentului de preventie ramane esentiala. Metodele de preventie includ utilizarea prezervativului in timpul relatiilor sexuale si participarea la screening-uri regulate pentru cancer.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, vaccinul HPV poate preveni pana la 90% dintre cazurile de cancer de col uterin, ceea ce inseamna ca femeile ar trebui sa continue sa participe la teste de rutina pentru depistarea cancerului de col uterin pentru a se asigura ca orice modificari pot fi detectate si tratate cat mai repede posibil.

Respectarea schemei de vaccinare este, de asemenea, esentiala pentru a asigura eficacitatea maxima a vaccinului. Vaccinul HPV este de obicei administrat in doua sau trei doze, in functie de varsta.